Turnul Portii Cisnadiei din Sibiu

De ce să vezi acest obiectiv?

Pentru că este o amintire a oraşului medieval Sibiu, ce obişnuia să aibă trei centuri de fortificaţie!

• Este în Sibiu, Județ Sibiu
• Construit în secolul al XIV-lea

• Cod monument istoric: SB-II-m-A-12010.03

Turnul Porţii Cisnadiei din Sibiu făcea partea din a treia centură de fortificaţii a oraşului Sibiu, construit în secolul al XIV-lea. Turnul era amplasat pe una din cele patru porţi ale zidului de fortificaţie, iar Poarta Cisnadiei şi accesul în cetate prin această poartă era asigurat de breasla măcelarilor. Decizia de a construi o altă centură de fortificaţie în Sibiu a fost luată după asediul otoman din 1453 şi astfel porţile sunt repartizate breslelor în 1457 cu scop de apărare: Poarta Cisnădiei revine măcelarilor, Poarta Turnului, croitorilor, Poarta Ocnei, cizmarilor, iar Poarta Elisabeta, cojocarilor.

La data de 27 iunie 1594, Poarta Cisnădiei a fost lovită de un trăsnet şi a suferit mari pagube, fiind reconstruită în acelaşi an. Atât poarta, cât şi turnul, împreună cu alte elemente de fortificaţie, au fost demolate complet în anul 1839. Motivul demolării a fost sistematic, dorindu-se realizarea unei mai bune legături între oraşul medieval şi noile cartiere construite. Aspectul porţii şi al turnului se păstrează astăzi prin picturi în acuarelă, realizate de artistul Johann Bobel (1824-1887).

În prezent, din cea de-a treia structură de fortificaţii se păstrează trei turnuri (Turnul Archebuzierilor, Turnul Olarilor şi Turnul Dulgherilor), precum şi alte turnuri de apărare, un turn de poartă şi fragmente de curtine. Aceste elemente au fost datate ca fiind construite în perioada 1357-1366.

În timpul existenţei sale, Poarta Cisnădiei a fost asediată de numeroase ori de către turci, principi maghiari sau domnitori ai Ţării Româneşti. Din surse documentare (Cronicile Sibiului) se poate afla că poarta şi turnul de deasupra acesteia, respectiv întreaga cetate, au fost apărate de temerarii din breasla măcelarilor. Astfel, Turnul Cisnădiei a devenit un simbol al rezistenţei sibienilor împotriva inamicilor. Pe lângă rol de apărare, poarta îndeplinea şi rol economic şi făcea legătura între Sibiu şi Dumbrava Sibiului, unde se aflau atelierele, morile şi fermele oraşului.

Turnul avea formă dreptunghiulară şi era prevăzut cu metereze, care permiteau executarea focului de archebuze. Turnul avea trei etaje şi partea superioară era ieşită în afară şi sprijinită, tehnică specifică şi altor turnuri sibiene. Avea un acoperiş în patru ape, iar în partea superioară se termina cu un turnuleţ-lanternă, pe ale cărui părţi laterale se afla un orologiu.