De ce să vezi acest obiectiv?
Pentru că este dovada unui vechi punct de vamă între Transilvania şi Ţara Românească.
- Este în Băniţa, Județ Hunedoara
- Construit în 1528
- Deschis turiștilor fără taxă de vizitare.
Turnul feudal de la Crivadia este un monument făcut din piatră în pasul Vulcan pentru a străjui drumul dintre provincii…
- Ctitor/Autor: fost voievodul Transilvanei, Petru Pereny
- Trasee amenajate: da
Turnul de la Crivadia a fost un punct de vamă medieval, folosit din prima parte a secolului al XVI-lea. A fost ridicat pe marginea stâncoasă a văii Merişorului, din piatră calcaroasă din zonă şi este în apropiere de satul Crivadia, pe drumul spre comuna Băniţa, în judeţul Hunedoara. Se pare că turnul cu aspect de donjon a fost ridicat după 1528, pentru a supraveghea vechiul drum care lega Oltenia prin Valea Jiului de Valea Mureşului. Comanditarul a fost voievodul Transilvanei, Petru Pereny (1526-1529), iar motivul pare a fi consemnat de o plângere a nobililor din Haţeg în legătură cu contrabanda oltenilor şi a haţeganilor.
Turnul de la Crivadia avea ziduri foarte groase şi înalte, ce se mai păstrează şi astăzi până la înălţimea de 20 de metri. Turnul este perfect circular, cu un diametru de 13 metri. Pe exterior a fost tencuit şi, în afară de o spânceană, nu prezintă alte decoraţiuni.
Intrarea în această fortificaţie se realiza prin nord, iar intrarea era la doi metri înălţime faţă de sol, iar accesul se făcea pe o scară. Turnul era apărat în vest şi sud de şapte creneluri cu ambrazuri, situate la distanţa de 1-1,5 m unul de celălalt. Celelalte părţi erau slab apărate prin alte construcţii, deoarece forma accidentată a terenului reprezenta deja o apărare naturală extrem de favorabilă. Datorită acestui lucru, nu a fost necesară construirea în zid a unor deschideri de tragere suplimentare.
În interior, potrivit cercetărilor, a existat pe vârful zidului, un drum de strajă de lemn, care astăzi nu mai există. Ar fi avut parapetul lat de un metru şi o înălţime de 0,8 metri. Este posibil să fi avut cisternă, singura urmă vizibilă astăzi fiind o groapă.
Deşi are aparenţa unui donjon, turnul de la Crivadia avea ca scop său principal a fost cel de a observa şi controla căile de comunicaţie de graniţă. Turnuri asemănătoare se mai întâlnesc şi în pasul Turnu-Roşu. Nu se ştie cât de eficient a fost turnul, deoarece niciun document scris nu-i pomeneşte numele în anii următori.
Turnul Crivadiei reprezintă şi locul de strajă al Cheilor Crivadiei, care reprezintă o privelişte ameţitoare văzută din turn.
Lângă monumentul feudal, se află rezervația naturală este amplasată lângă monumentul feudal Turnul Crivadiei. Are o deosebită valoare peisagistica și floristică, constituind o enclavă de specii termofile și elemente dacice și daco-balcanice, din care 4 specii endemice (Thymus comosus, Hepatica transsilvanica, Symphytum cordatum si Sorbus borbasii) și 2 specii rare (Dianthus petraeus si Sesleria rigida), pâlcuri de liliac sălbatic (Syringa vulgaris), mojdrean (Fraxinus ornus) și sorb (Sorbus borbasii). Aici este prezentă și vipera cu corn (Vipera amodytes). Din parc face parte Peștera Bolii, o peşteră deosebită, amenajată turistic.
