Teatrul Naţional şi Opera Română

Construcţia clădirii, iniţial Palat al Culturii, a fost iniţiată în anul 1871, după planurile arhitecților vienezi Helmer și Fellner. A fost terminată patru ani mai târziu, în 1875. Stilul construcţiei era renascentist, iar scena a fost amenajată în stil italian. Inaugurarea noului centru cultural a avut loc la 22 septembrie 1875 (în limba maghiară) şi în 25 septembrie 1875 (în limba germană). Timişoara a fost apoi gazda stagiunilor de operă faimoase, cu un repertoriu variat, ridicându-se la nivelul reprezentaţiilor din marile oraşe europene. Aici s-au interpretat, la scurt timp de la premierele lor absolute, opere precum „Trubadurul”, „Cavalleria Rusticană”, „Paiațe”, „Boema”, „Bărbierul din Sevilla”, „Faust”, „Fidelio”, „Freischütz”, „Ernani” şi altele.

La numai câţiva ani de la inaugurare, în 1880, Palatul Culturii a trebuit să-şi întrerupă activitatea deoarece a avut loc un incendiu mare. Reparaţiile au durat doi ani şi au păstrat forma originală a clădirii. 

 

Un alt incendiu devastator a distrus clădirea în 1920. Doar aripile laterale ale edificiului au rămas neatinse de flăcări. Arhitectul Duiliu Marcu se ocupă de planurile de reconstrucţie, încercând să păstreze stilul original numai la fațadele laterale, fațada principală și sala de spectacole. Dar a pus amprenta stilului neobizantin caracteristic arhitecturii românești a timpului. Palatul Culturii a fost închis pentru mai mulţi ani.

 

Înfiinţată în 1920, Opera Română din Cluj s-a deplasat des la Timişoara, între 1940 şi 1945, pentru a-şi susţine spectacolele în refugiu, în urma cedării Ardealului prin Dictatul de la Viena. În 1945, când Opera Română din Cluj a plecat, publicul a cerut în continuare spectacolele cu acre se obişnuise atât de mult. Aşa că, Teatrul Liric de Operetă, înfiinţat în 1920, a umplut acel gol.

 

La 30 martie 1946, Regele Mihai I înfiinţează Opera Națională Română Timișoara, prin Decretul Regal din 30 martie 1946, nr. 254. Prim director al Operei a fost Aca de Barbu, o renumită cântăreaţă care a format repede o echipă valoroasă care să încânte publicul. Primul consiliu de administraţie cuprindea nume sonore precum Aca de Barbu – director şi regizor artistic, Traian Nicolau – director artistic, Mihai Bota – director administrativ, Gheorghe Marianciu – secretar studii muzicale, Gheorghe Pavel, Traian Mihăilescu, Hermann Klee, Constantin Daminescu – dirijori, Mercedes Pavelici – maestru de balet, Ionica Mihai şi Eugen Gropsianu – regizori. Iar opera a fost formată din 45 de solişti vocali, 46 de instrumentişti, 60 de corişti, 19 balerini, 30 personal tehnic de scenă, 8 corepetitori şi un sufleur. Mai mult, câţiva dintre componenţii Operei Române din Cluj şi-au dorit să rămână la Timişoara. Spectacolul inaugural al Operei Române din Timişoara a fost susţinut la 27 aprilie 1947, cu opera „Aida” de Verdi, fiind un spectacol ce a rămas atunci în istoria Operei.

Din 1952 până în 1990, Opera susţinut stagiuni neîntrerupte în Arad, Lugoj, Bocşa, Ceacova, Deva, Hunedoara şi Reşiţa, dar şi turnee prin ţară, la Craiova, Sibiu, Braşov, Oradea, Târgu-Mureş, Buzău, Galaţi, Suceava, Satu Mare, Baia Mare, Alba Iulia şi Bucureşti.

 

 

În 23 iunie 1964, Opera a înregistrat o premieră demnă de invidiat: prima transmisiune de televiziune in direct a unei opere integrale, realizată de Radioteleviziunea Română: „Bal Mascat” de Versi.

În 1968, marele muzician  Nicolae Boboc, dirijor şi director al Operei Române din Timişoara la acea vreme, vine cu iniţiativa organizării Festivalului Timişoara Muzicală, care, de la a VI-a ediţie a devenit anual. În 1993, festivalul a devenit international, iar în 2005 a sărbătorit ce-a de-a 30-a ediţie. Festivalul continuă şi în prezent.

 

Din anul 2000, maestrul Corneliu Murgu, artist de talie mondială, a fost ales să conducă instituţia. El a încurajat debutul tinerilor artişti, oferindu-le o şansă. Aşa a reuşit să valorifice potenţialul artistic al instituţiei, Opera rămânând şi astăzi o prezenţă activă în viaţa culturală a ţării. Opera Română din Timişoara a fost chemată să susţină spectacole în străinătate. A montat în ţară, din 2000, 15 premiere şi şi-a diversificat repertoriul. De la înfiinţarea Operei şi până în prezent, s-au montat 16 premiere absolute şi 23 de premiere naţionale. 

 

La data de 24 septembrie 2004, Operei din Timişoara i s-a conferit titulatura de „Naţională”, devenind astfel una dintre cele mai valoroase instituţii de cultură profesioniste ale ţării. În prezent, Opera îşi desfăşoară activitatea în stagiuni artistice şi estivale, turnee artistice în ţară şi în străinătate.

 

Astăzi, în această clădire își desfășoară activitatea patru instituții de artă: Opera Română, Teatrul Național „Mihai Eminescu”, Teatrul German de Stat și Teatrul Maghiar „Csiky Gergely”. În principal, timpii de repetiţie şi spectacol se împart în mod egal între Opera Română şi Teatrul Naţional, care oferă aproape 200 de spectacole pe an. La majoritatea spectacolelor, biletele se vând integral, iar sala are o capacitate de 700 de locuri.