- Este în Ocna Mureş, Județul Alba
- Pe malul stâng al Mureşului
- Altitudine: 258 m
Ocna Mureş este o veche staţiune balneoclimaterică şi adăpostul unui important zăcământ de sare…
- Trasee amenajate: da
- Trasee marcate: da
- Condiții de vizitare: tot timpul anului
Aşezarea se află pe malul stâng al Mureşului şi are în componenţă localităţile: Cisteiu de Mureş, Războieni-Cetate, Uioara de Jos, Uioara de Sus şi Micoşlaca. E poziţionată, totodată, la 55 de km de Alba-Iulia şi la 22 km de Aiud. În spaţiul ocupat astăzi de oraşul Ocna Mureş, descoperirile arheologice au demonstrat existenţa unei aşezări civile romane, denumită Salinae şi unde se găsea un important zăcământ de sare. Prima atestare documentară a oraşului, cu denumirea de Uioara, datează, însă, din anul 1203. Mai apoi, între anii 1769-1773, pe Harta Iosefină a Transilvaniei (Sectio 140) este marcată prezenţa unei exploatări de sare abandonate în zona actualului oraş Ocna Mureş: „Ruiniert, Saltz Gruben, Okne”.
Localitatea s-a dezvoltat abia la sfârşitul secolului al XVIII-lea, în momentul în care administraţia austriacă a preluat controlul producţiei de sare.
A fost declarat oraş în anul 1956; tot atunci localitatea a intrat într-o buclă ascendentă din punct de vedere al activităţilor economice. În acele vremuri în localitate se extrăgea sare şi erau asigurate: industria chimică anorganică, fermentarea tutunului, activităţile agricole, industria vestimentară, construcţiile şi altele. Principalele întreprinderi economice erau: Uzina de Produse Sodice Ocna Mureş, în primele decenii ale secolului XX fiind singura unitate de sodă din România şi una dintre cele mai importante din Europa. Producea sodă calcinată uşoară, sodă caustică solidă şi în soluţie, bicarbonat de sodiu tehnic, alimentar şi farmaceutic, silicat de sodiu solid şi în soluţie, silicagel, silicat de potasiu, carbonat de sodiu anhidru pentru industria fotografică şi cinematografică şi nenumărate alte produse. Astăzi în acest spaţiu funcţionează GHCL UPSOM ROMÂNIA S.A.. În Ocna Mureş funcţiona şi Fabrica de Fermentare a Tutunului care producea ţigarete, tutun de ţigarete, ţigări de foi, tutun de pipă, tutun de mestecat, tutun pentru prizat.
Numele Salinei Ocna Mureş este legat şi de o serie de catastrofe, ce au culminat cu întâmplările din 2010. Se crede că una dintre cauzele pentru producerea incidentelor a fost neetanşeitatea coloanei prin care se introducea în subteran apă dulce sub presiune, la una dintre sondele învecinate. Au fost distruse trei clădiri şi avariate două străzi, iar în centrul zonei de exploatare, în sud-estul masivului de sare, s-a format un crater cu diametrul de 200 m şi adâncimea de 10 m.
Lacurile cu ape minerale clorurate şi sodice aflate pe masivul de sare şi climatul continental au atras de-a lungul timpului efective de turişti. În trecut, în localitate existau instalaţii de tratament printre care şi un solariu amenajat pentru aeroterapie, helioterapie, instalaţii pentru electroterapie, băi calde, apă minerală sărată concentrată. Se vindecau aici afecţiuni reumatismale articulare şi degenerative, boli neurologice periferice, ginecologice şi posttraumatismale. Vechea clădire a Băilor Sărate şi ştrandul din localitate au fost, însă, demolate în ultimii ani.
În zonă există şi o serie de obiective turistice interesant de vizitat: ruinele Castelului Teleki, Monumentul Eroilor Români din cel de-al Doilea Război Mondial, amplasat în parcul oraşului, dar şi numeroase biserici şi lăcaşuri de cult. Între acestea din urmă se numără şi Biserica Romano-Catolică „Sf. Carol Borromeo” înscrisă pe lista monumentelor istorice din România.
