Staţiunea Bălţăteşti

• Este în Bălţăreşti, Județul Neamţ
• Unitate geografică:Subcarpaţii Moldovei
• Altitudine:350 m

Staţiunea balneoclimaterică Bălţăteşti este cunoscută pentru izvoarele termale, ape premiate cu medalii de aur, recunoscute în lume…

• Trasee amenajate: da
• Trasee marcate: da
• Condiții de vizitare: tot timpul anului

Staţiunea balneoclimaterică de tratament şi recuperare din Băltăţeşti este aşezată în Depresiunea Piatra Neamţ, înconjurată de culmile Muntelui Stânişoara, Muntele Agapiei (896 m), Dealul Mare Baratec (1008 m), Dealul Boiştea (579 m), Corni (600 m), Culmea Pleşu (911 m) şi Şaua Băltăteşti (538 m). Situată într-un cadru montan, aerul este bogat în ioni negativi, este ozonat şi are un efect tonifiant asupra organismului.
Factorii naturali terapeutici de care se bucură zona sunt apa minerală concentrată, clorurată, sodică, nămolul mineral şi bioclimatul sedativ de cruţare.

În staţiune este există instalaţii de tratamet moderne pentru diferite mijloace terapeutice: electroterapie (aparate pentru electroterapie de joasă şi medie frecvenţă, ultrasonoterapie, băi galvanice, laser, unde scurte, magnetodiaflux, solux, aplicaţii de ultraviolete), hidroterapie (cabine de baie, bazine acoperite, cu apă cloruro – sodică, duş subacval), termoterapie (împachetări cu parafină, împachetări cu nămol, instalaţii moderne pentru băi calde cu namol), amenajări prin masaj terapeutic, kineoterapie şi hidrokinoterapie. Staţiunea are posibilitatea de tratament a câte 500 de pacienţi, indiferent de sezon.

Terapia în staţiunea Bălţăteşti este recomandată pentru:

• surmenaj fizic şi intelectual; stări de convalescenţă; anemii (tip Biermer); copii apatici, rahitici, convalescenţi, debili, pulmonari, astenici, cu tulburari de somn, creştere, stări reumatismale, enuresis nocturn, reumatism cronic degenerativ;

• afecţiuni ale aparatului locomotor: afecţiuni reumatismale degenerative şi inflamatorii cronice (spondilita anchilozantă, artropatia psoriazică); afecţiuni discoradiculare (lombosciatică, discopatii lombare, recuperare post hernii de disc operate); artroze (coxatroză, gonartroză, artrozele mâinilor: artroze proximale tip Bouchard, artroze distale tip Heberden; toate stările preartrozice cu diverse localizări); sechele post-traumatice (sechele musculare: atrofii, hipotrofii, contracturi, retracturi; leziuni de nervi periferici; sechele vasculotrofice: tromboflebite, algoneuro-distrofii, limfedem; sechele articulare: redori, anchiloze);

• afecţiuni ginecologice în stări hiporeactive (procese metroanexiale; insuficienţe funcţionale minore neuro-endocrine; sterilitate; deviaţii şi deplasări uterine; dischinezii hipotone; laxitate ligamentară; frigiditate) şi hiper-reactive (tulburări de pubertate şi menopauză; stări de convalescenţă; metroanexite cronice);

• afecţiuni neurologice periferice (paralizii, polinevrite, sindrom coadă de cal, poliradiculopatii sechelare);

• afecţiuni ale sistemului nervos central (sindrom hemiplegic, sindrom paraplegic);

• afecţiuni cronice ale aparatului respirator;

• afecţiuni asociate: boli vasculare, dermatologice, profesionale, endocrine, respiratorii cronice, ginecologice cronice, digestive cronice şi nevroze.

Comuna Bălţăteşti este atestată documentar încă de la începutul secolului al XVIII-lea, însă izvoarele erau cunoscute chiar din epoca bronzului, cu ajotorul lor se extrăgea sarea. Apele minerale clorurate, sulfatate, iodice, bromurate au o concentraţie de până la 280 grame/litru.
Principele Cantacuzino se ocupă de construirea primelor băi, în 1810. În 1844, principele ridică şi un pavilion cu 24 de camere şi mai multe cabine pentru băi.
Analizele făcute de mari oameni de ştiinţă între 1850 şi 1939 au aratat că apele de la Bălţăteşti sunt cele mai bogate în săruri din toate apele omologate în Europa. Pe parcurs, apele au luat medalii de aur la Paris (1901) şi Bucureşti (1906), devenind cunoscute în întreaga lume.
În 1878, doctorul Dumitru Cantemir cumpără proprietatea pentru a dezvolta o staţiune. A construit cinci corpuri de clădiri cu peste o sută de locuri de cazare, 46 de căzi pentru tratament şi măreşte parcul staţiunii. În 1903, fii adoptivi ai lui Cantemir arendează băile. În timpul primului război mondial, locul se transformă înspital de campanie. În timpul celui de-al II-lea război mondial, staţiunea este în mare parte distrusă, iar activitatea este întreruptă pentru mai mulţi ani. În 1948, staţiunea trece în proprietatea statului. Din 1953, activitatea de la băi se reia, iar din 1974, devine staţiune permanentă.
În 1993, Staţiunea Bălţăteşti este preluată de MApN, care o modernizează.

Acces: Pe DN15C, la 33 km de municipiul Piatra Neamţ.