De ce să vezi acest obiectiv?
Pentru că este cea mai mare serbare câmpenească, legată de ocupaţia tradiţională a păstoritului.
- Este în Pasul Huţa, Județ Maramureş şi Satu Mare
- Unitate geografică: Pasul Huţa
- Altitudine: 330 m
- Deschis turiștilor fără taxă de vizitare.
- Fără condiții de campare
Sâmbra oilor este un eveniment major din Ţara Oaşului şi reprezintă venirea primăverii şi ieşirea oilor la păscut…
- Trasee amenajate: da
- Trasee marcate: da
- Condiții de vizitare: în prima duminică a lunii mai
Sâmbra oilor este cel mai mare eveniment câmpenesc, un obicei vechi din Ţara Oaşului. În fiecare an, în luna mai, în Pasul Huţa, la hotarul dintre Maramureş şi Satu Mare, pe dealul de la Huţa Cereze, se inaugurează cu mare fast începutul sezonului pastoral pe meleagurile nordice.
Termenul „sâmbră” înseamnă o înţelegere, o reglementare gospodărească, un protocol asupra treburilor majore ale oieritului. Încă de la Sângiorz (Sf. Gheorghe) şi până la sărbătoarea Sf. Constantin şi Elena, crescătorii de oi din toate cele 23 de sate oşeneşti se adună în fiecare localitate pentru a stabili împreună unde vor face stânile în acel an, cine le va fi baci şi pe cine vor angaja să le păzească pe timpul păşunatului.
Sâmbra oilor este sărbătorită prin muzică și dansuri în port popular, după ce problemele legate de oierit sunt puse la punct. Activitatea începe în preziua sâmbrei cu mulsul „pa ştimb”: fiecare oier mulge oile altuia, în aşa fel încât să nu rămână strop de lapte în „pulpa” niciunei „mulgări”. Întrucât a doua zi acestea trebuie să-şi dovedească înzestrarea, în funcţie de care se stabileşte apoi dreptul individual la produsele stânii, mulsul „pa ştimb” din ajun trebuie să fie – şi este, fără excepţie – o elocventă probă de corectitudine.
Înainte de a urca pe munte, atât oile cât şi stăpânii lor sunt stropiţi cu apă sfinţită pentru purificare, iar scăldatul în apa curată a pârâurilor de munte, spălatul cu roua plantelor, prepararea unor alimente rituale sau pronunţarea de formule magice nu lipsesc din obiceiurile locale ale sărbătorii.Apoi are loc Ruptul Sterpelor, adică separarea și numărarea oilor ca și măsurarea laptelui de către ciobani care pornesc cu turmele spre pajiștile din munți. Se crestează pe un răboj laptele dat de oile fiecărui sâmbraş, care foloseşte mai apoi la stabilirea cantităţii de brânză cuvenită fiecăruia în toamnă, la spargerea stânii.
După aceste calcule, începe festivalul cu program de muzică şi dans, mâncare şi băutură. La sărbătoarea câmpenească legată de festival se regăsesc şi mâncărurile tradiţionale a Ţării Oaşului, dar şi grătare cu mititei. Sunt invitaţi în fiecare an zeci de solişti şi trupe de dans folcloric precum ansamblurile folclorice „Ţara Oaşului” din Bixad, „Doina” din Olanda, „Oşencuţa” din Călineşti Oaş, „Oaşul” şi „Sânzienele”din Negreşti-Oaş, dar şi politicieni din judeţele Satu Mare, Maramureş, Bihor şi Sălaj. La eveniment participă anual peste 3.000 de oameni, existând ani şi cu o participare imensă de 20.000 de oameni.
Sâmbra oilor este o datină străveche, care a supravieţuit inclusiv comunismului, când autoritățile comuniste nu au reușit să naționalizeze proprietățile oșenilor, astfel încât aceștia au continuat să lucreze pământurile lor și păstrează cu încăpățânare tradițiile lor. Ea se serbează în prima duminică a lunii mai. Această sărbătoare este susţinută de către Primăria şi Consiliul Local Negreşti-Oaş, care organizează, cu o zi înainte de Sâmbră, Colocviul de etnografie, în colaborare cu Muzeul Ţării Oaşului. În 2013, sărbătoarea a ajuns la cea de-a 57 ediţie.
Acces: pe DN 19, după Negreşti-Oaş, pe drumul spre Sighetu Marmaţiei, chiar la limita judeţelor Satu Mare/Maramureş, la Popasul Sâmbra Oilor. La popas există un restaurant şi locuri de cazare.
