- Este în Craiova, Județul Dolj
- Construit în perioada: 1700-1706
- Deschis turiștilor fără taxă de vizitare.
Hanul Hurez este unul dintre ultimele vestigii seculare ale Craiovei…
- Ctitor/Autor: arhimandritul Iona, egumenul Mănăstirii Hurez
- Cod monument Istoric: DJ-II-m-B-08013
- Trasee amenajate: da
Supranumit şi Hanul Nemţesc, Hanul Hurez, sau ce a mai rămas din el, se află pe strada Hurezului 15 din municipiul Craiova. Este unul dintre puţinele vestigii istorice ale Craiovei, ce are în spate o poveste emoţionantă şi, poate, predictibilă.
Istoria hanului trebuie cercetată pe vremea lui Constantin Brâncoveanu, când acesta a dăruit Mănăstirii Hurez locul pe care arhimandritul Iona, egumenul lăcaşului, a construit Hanul Hurez. Hanul era „singura fortificaţie a Craiovei având ziduri înalte de zeci de metri şi a fost folosit şi de administraţia austriacă în perioada 1718-1739, cât a fost Oltenia sub ocupaţie. Era în formă de dreptunghi, cu o latură de circa 200 de metri (paralelă cu strada Matei Basarab). Interiorul era rânduit în trei părţi: cea mai dinăuntru era rezervată pentru camerele unde găzduia domnitorul când venea la Craiova. A doua curte adăpostea prăvăliile (bolţile) şi locuinţele negustorilor. În mijlocul acestei curţi era un turn; aici se aflau bursa şi vama. A treia curte, cea exterioară, servea drept han pentru oamenii de rând şi tot aici erau şi grajdurile”, se menţionează în lucrarea „Craiova, mon amour”, de Constantin Gheorghiu şi Alexandru Firescu.
Hanul a fost renovat în 1775 de către Alexandru Ipsilanti, care a amplasat deasupra porţii o inscripţie aflată acum la Bucureşti.
În timp, Hanul a intrat iarăşi într-o stare de degradare, iar la 1889, unele ziduri au fost dărâmate pentru „curăţenie”. După ocuparea Olteniei de către trupele austriece, localul a fost luat în stăpânire alături de Casele Băniei şi Casele Domneşti.
Un raport austriac din anii 1718-1739 întregesc imaginea hanului din acele vremuri. Raportul îl prezintă drept o clădire lungă închisă de ziduri din cărămidă ce servea ca loc de negoţ , loc de desfăşurare a bâlciului. Avea camere „boltite înşirate jur-împrejur pentru aşezămintele negustorilor”.
La înfrângerea armatei austriece de către cea turcească, Hanul Hurez a trecut în proprietatea Episcopiei Hurezului din Râmnicu Vâlcea.
În 1864 a avut loc secularizarea averilor mănăstireşti, iar Hanul Hurez a fost preluat de municipalităţi, care, însă, nu i-au mai găsit nici o utilitate. În 1886, autorităţile de stat au emis un decret pe baza căruia ultimele rămăşiţe ale Hanului Hurez, ale Curţii şi Caselor Domneşti ale Basarabilor au fost demolate şi terenurile degajate spre a face loc altor stabilimente, necesare în condiţiile evoluţiei oraşului Craiova şi apariţiei noilor „direcţii de deplasare a centrului istoric şi cultural-economic”.
„Să ne închinăm în faţa piramidelor egiptene, a templelor greceşti şi romane, a atâtor altor minuni ale civilizaţiei, dar să ne plecăm genunchii şi să cinstim, cu şi mai multă veneraţie, aceste mărturii ale părinţilor noştri, tocmai pentru că sunt ale noastre”, mai notează Constantin Gheorghiu şi Alexandru Firescu în lucrarea ce descrie acest loc, ce nu ar trebui uitat.
Date de contact: Str. Hurezului 15
