- Este în Bâzdâna, comuna Calopăr, Județul Dolj
- Unitate geografică: Lunca Jiului
- Deschis turiștilor fără taxă de vizitare.
- Datare: secolul IV î. Hr
- Decoperit: perioada interbelică
- Origini: getice, dacice
Ruinele cetăţii geto-dacice de la Bâzdâna reprezintă cea mai mare şi reprezentativă aşezare din Oltenia…
- Trasee amenajate: nu
- Cod monument: DJ-I-s-A-07872
- Condiții de vizitare: parțial
- Altitudine: 80 m
Ruinele cetăţii geto-dacice de la Bâzdâna sunt la aproximativ 20 de km la sud de Craiova, pe malul drept al Jiului. Situl cetăţii a fost cercetat prin săpături sistematice, în perioadele 1981 – 1989, 1993 – 1997 şi 2000. Situl era cunoscut încă din perioada interbelică.
Aici au fost descoperite două valuri de aşezări din epoci diferite, care nu au legătură între ele: una fortificată ce aparţine celei de-a doua epoci a fierului şi una ce datează din epoca timpurie a bronzului (cultura Coţofeni).
Locuirea intensă s-a situat în secolele. IV î.Hr.- III î. Hr (epoca getică) şi I î. Hr – I d. Hr. (epoca geto-dacică), când s-au construit si fortificaţiile aşezării, în două etape. Prima centură de fortificaţii a fost făcută dintr-un zid de cărămizi arse, de 4 metri grosime şi lung de 120 de metri. Cea de-a foua fortificaţie constă într-un val de pământ cu palisadă şi şanţ de apărare.
Depunerea arheologică este în trei straturi:
1. Latène-ului recent, la aprox. 0.4 m adâncime, este caracterizat prin ceramică la roată şi cu mâna, unelte de olar, mici obiecte de metal, o cuţitoaie;
2. Latène-ului timpuriu, aprox. 0.5 – 0.6 m adâncime, se separă printr-un nivel reprezentat de mai multe vetre şi este caracterizat de ceramica lucrată manual, obiectele de metal sunt foaret rare, fibule tracice sau fragmente de vase de băut cu figuri roşii attice;
3. Cultura Coţonfeni, de la 0.9 -1 m adâncime, este reprezentată prin multe fragmente de ceramică.
Situl este în proporţie de două treimi în proprietatea statului, însă restul este în proprietatea localnicilor si este acoperit cu culturi de viţă de vie ceea ce îngreunează considerabil cercetările şi degradează situl, doarece pe această parte există, aproape în întregime, cea mai extinsă centură de fortificaţie a aşezării protoistorice getice.
Cetatea getică este printre puţinele locuiri de dimensiuni atât de mari din Oltenia, unde aşezările din Latène-ul timpuriu sunt aparent foarte rare. Iar pentru faza geto-dacică a secoleor I î.Hr-I d.Hr, este cea mai reprezentativă din Oltenia.
Materialul arheologic scos la iveală este bogat şi diversificat, care se găsesc la Muzeul Olteniei, Craiova şi la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, Bucureşti: ceramică prelucrată cu mâna şi roata, instrumente şi ustensile de metal, fibule tracice, ceramică grecească de import cu figuri roşii, tipare şi creuzete pentru turnat metal, imitaţii după ceramica cu decor în relief, ceramică pictată, fragmente de amfore, monede republicane şi imperiale romane etc.
