Rezervaţia de zimbri de la Haţeg

• Este în Pădurea Slivuţ, Județul Hunedoara
• Deschis turiștilor cu taxă de vizitare.
• Fără condiții de campare

În Pădurea Slivuţ din apropierea oraşului Haţeg (judeţul Hunedoara) trăiesc în pace câteva exemplare de zimbri, adevărate animale de poveste…

• Trasee amenajate: da
• Trasee marcate: da
• Condiții de vizitare: preferabil cu ajutorul unui ghid

Fără să exagerez, zimbrii sunt mamifere absolut fabuloase, din nefericire ameninţate cu dispariţia. Câteva exemplare mai pot fi văzute şi în rezervaţiile de pe teritoriul ţării noastre, printre care şi în rezervaţia de lângă Haţeg.

Zimbrul este considerat cel mai greu mamifer de pe uscat, greutatea lui ajungînd până la 900 de kilograme. Poate atinge o lungime de trei metri şi până la doi metri înălţime. Trăiesc, în general, 28 de ani în captivitate, iar habitatul lor prielnic este pădurea.

Dacă ai drum prin Haţeg, află că pe cuprinsul Pădurii Slivuţ te poţi întâlni cu aceste mamifere masive. Rezervaţia de Zimbri Slivuţ ocupă o suprafaţă de 50 de hectare în Pădurea Slivuţ, formată în mare parte din stejari, brazi şi carpeni, ecosistem afectat, însă, de extinderea activităţilor agricole din zonă. Rezervaţia se află sub tutela Direcţiei Silvice Deva şi este administrată prin Ocolul Silvic Haţeg.

Rezervaţia de zimbri de la Haţeg poate fi considerată primul loc de pe teritoriul României care a găzduit exemplare de zimbri europeni. În acest ecosistem aflat la 3 kilometri de oraş, au fost aduşi din Polonia, în anul 1958, o primă pereche de zimbri botezaţi: Podarec şi Polonka. Un an mai târziu, în acest cuplu a intervenit un al treilea exemplar, şi anume: Pumila.

În 1979, Pădurea Slivuţ era populată, deja, de 12 exemplare de zimbri, cele născute în România fiind botezate cu nume ce începeau cu litera R: Romo, Roxi, Romina, Roxana. De-a lungul anilor, o parte dintre puii născuţi la Haţeg au fost transportaţi în alte părţi ale ţării, în rezervaţii sau la grădini zoologice, respectiv la Vânători Neamţ, în rezervaţia Neagra Bucşani, în Bucureşti, la Grădina Zoologică din oraş, sau la Piteşti.

Trupa zimbrilor de la Haţeg s-a îmbogăţit în anul 2004 cu un exemplar botezat Roxana, însă la ultima numărătoare, din 2012, în rezervaţia din Pădurea Slivuţ se plimbau nici mai mult, nici mai puţin de şase exemplare. În trecut, în rezervaţie puteau fi admirate şi exemplare de cerbi carpatini, lopătari, capră neagră, urşi, mistreţi, căprioare, fazani, transportate, în timp, în alte spaţii, autorizate drept grădini zoologice.

Astăzi, pe plan global, mai există aproximativ trei mii de exemplare de zimbri, urmaşii a 12 străbunici, un număr infim dacă e să medităm la faptul că zimbrii populau, în  vremurile de glorie ale planetei întreaga Europă şi America de Nord.

În România, mai poţi admira mamiferele impunătoare în Rezervaţia Dragoş – Vodă din Vânători-Neamţ, în Rezervaţia Neagra de la Bucşani (Dâmboviţa), în Rezervaţia Valea Zimbrilor din Vama Buzăului şi la grădina zoologică din Târgovişte. Apropo de celelalte cămine de zimbri, la data de 21 martie 2012 au fost eliberate cinci exemplare din Rezervaţia Dragoş-Vodă din Neamţ, dar nu trebuie să te îngrijorezi fiindcă autorităţile au declarat că acestea sunt monitorizate în permanenţă.

În sfârşit, dacă tot te plimbi prin Pădurea Haţegului, îţi propun să îţi extinzi aventura şi să vezi şi celelalte obiective turistice, din apropierea rezervaţiei şi anume: oraşul propriu-zis Haţeg (plin de monumente istorice), localitatea Bretea Romană, Biserica Sântămăria Orlea, Biserica din Densus şi ruinele binecunoscutei cetăţi Ulpia Traiana Sarmizegetusa.