Pietrele Doamnei-Rarău

• Este în Pojorata şi Crucea, Județ Suceava
• Unitate geografică: Munţii Rarău
• Altitudine: 1651
• Deschis turiștilor fără taxă de vizitare.
• Fără condiții de campare

Rezervaţia Naturală Pietrele Doamnei-Rarău este un loc de vis, învăluit în legende…

• Trasee amenajate: da
• Trasee marcate: da
• Condiții de vizitare: echipament montan adecvat

Rezervaţia Naturală Pietrele Doamnei-Rarău este o formaţiune ce-i fascinează pe mulţi, încă din trecut. Aşa s-au născut legendele despre acest loc. Cea mai cunoscută legendă povesteşte că domniţa era Elena, soţia lui Petru Rareş, domnitorul care a oferit denumirea de „Rarău” munţilor de aici. Se spune că, în timpul celei de-a doua domnii, atunci când au năvălit turcii, el şi şi-a ascuns familia şi averea aici, într-o peşteră. Însă, turcii au ajuns până aici. domniţa Elena şi fiica sa au încercat să fugă, dar era prea târziu. Aşa că au început să se roage, moment în care un zgomot puternic s-a auzit din apropiere. Se pare că în acea clipă, stânci mari s-au desprins şi au căzut peste locul în acre era ascunsă averea domnitorului, îngropându-i pe atacatori. Domniţa Elena şi fiica sa au scăpat în acest fel de invazie, cu preţul averii.

O altă legendă spune că stânca a fost despicată în două de un fulger trimis de diavol, care voia să găsească o comoară ascunsă acolo de un rege, însă nu a reuşit.

Dincolo de legende, Pietrele Doamnei sunt cât se poate de reale, înalte de 70 de metri şi situate la altitudinea de 1634 de metri, în Munţii Rarău. Vârful cel mai înalt atinge altitudinea de 1.651 de metri. Este o rezervatie naturală mixtă de 933 hectare şi este, în acelaşi timp, Sit Natura 2000.
Zona este importantă datorită bogăţiei vegetaţiei endemice. Primele cercetări geologice au fost întreprinse de geologii austrieci C. M. Paul (1876), V. Uhilg (1903), V. Volz (1903) și de cercetătorii români Th. Kräuter (1929), M. Ilie (1957), I. Turculeț (1963), Gr. Popescu și D. Patrulius (1964). Ei au descoperit că zona este formată din calcare cu încrustaţii de corali, amoniţi, alge marine şi alte elemente ce formau recife acum mai bine de 140 de milioane de ani. Dintre acestea, se disting fosilele din genurile Requenia și Matheronia. În cretacic, teritoriul era acoperit de ape marine. Odată cu mişcările tectonice, apa s-a retras, iar recifele au fost ridicate la suprafaţă. Munţii Rarău sunt formaţi din straturi de diferite roci, în principal sedimentare, iar formaţiunea Pietrele Doamnei sunt încadrate în flişul sălbatic, cu o sedimentaţie haotică.

Din punct de vedere al florei, teritoriul este foarte bogat, aici găsindu-se 326 de specii. Din vegetaţia lemnoasă, predomină molidul, dar apar şi plopul, salcia, mesteacănul. Vegetația ierbacee cuprinde numeroase endemisme carpatice precum micsandra sălbatică (Erysimum witmanni subspecia witmanni), cărbuniar (Phyteuma wagneri, Phyteuma tetrametrum), gușa porumbelului (Silene nutans subspecia dubia), clopoțel ( Campanula carpatica), margareta (Leucanthemum waldesteinii), căldărușa (Aquilegia nigricans), gălbeneaua de munte (Ranunculus carpaticus), sor cu frate (Melampyrum saxosum), cimbrișor (Thymus comosus), mușcatul dracului (Scabiosa lucida subspecia barbata), coada șoricelului (Achillea schurii), păiuș (Festuca carpatica), breabăn (Dentaria glandulosa). Mai mult, pe abruprurile calcaroase crește floarea reginei (Leontopolium alpinum) denumită și floarea de colț, specie strict protejată prin lege. Alte specii rare întâlnite aici sunt endemitul carpatic (Silene zawadzkii), argințica (Dryas octopetala), curpenul de pădure (Clematis alpina) şi jepii.

Fauna rezervaţiei prezintă specii noi pentru România: Chephasia articolana şi Chlorochysta citrata strigulata, specii de micro-lepidoptere. În rest, aici găsim urs (Ursus arctos), cerb carpatin (Cervus elaphus), lup (Canis lupus), vulpe (Vulpes vulpes), mistreţ (Sus scrofa), râs (Lynx lynx), iepure (Lepus europaeus), veveriţă (Sciurus vulgaris), jder (Martes martes). Ornito-fauna este reprezentată de corb (Corvus corrax), cocoş de munte (tetrao urogallus) şi altele.

Pietrele Doamnei sunt un loc prielnic şi pentru iubitorii de alpinism. Au fost escaladate pentru prima oară în 1921
În aceeași rezervație se află un alt masiv de calcare, Piatra Zimbrului, lung de 600 de metri și înalt de o sută de metri, care prezintă o succesiune de formațiuni triasice, mai ales calcare, ce formează un perete vertical. Este un olistolit prins în flișul cretacic. Şi tot în această rezervație este cuprinsă și Peștera Liliecilor.

Accesul la rezervaţie se realizează pe şosea din comuna Pojorata până la Cabana Rarău. De aici, încă un km pe traseu marcat cu cruce roşie, pe potecă.
De asemenea, există multe alte căi de acces ce pornesc din diferite zone, toate pe trasee marcate:

• Din Câmpulung Moldovenesc pe valea Caselor, prin rezervația Moara Dracului în Vârful Rarău și la cabană, marcaj cruce roșie
• Din Valea Bistriței în satul Chiril, la Cabana Rarău, drum auto îngust, cu piciorul trei ore, marcaj punct albastru.
• Din Vatra Dornei la Cabana Giumalău și de aici pe creastă la cabană, marcaj bandă roșie, care se continuă peste muntele Todirescu. Din Pojorâta pe Colbu, marcaj cruce galbenă urmat de bandă roșie, 17 kilometri.

Pentru cei care preferă să se deplaseze cu maşina, există următoarele variante:

• Cậmpulung – Izvorul Alb – Cabana Rarău – 14 km, recomandat autoturism 4 x 4.
• Cậmpulung – Pojorậta –  Cabana Rarău – 22 km – drum asfaltat.
• Vatra Dornei – Chiril – Cabana Rarău – 35 km, auto cu garda înaltă.