Peştera Scărisoara

• Este în comuna Gârda de Sus, județul Alba
• Rezervaţie speologică
• Altitudine: 1165 m
• Lungime: 720 m
• Adâncime: 105 m
• Deschis turiștilor cu taxă de vizitare.

Peştera Scărişoara, o peşteră unică în ţară, precum şi în lume, se află în Parcul Natural Apuseni, alături de alte obiective turistice naturale care sunt căutate de iubitorii de trasee montane…

• Trasee amenajate: da/nu
• Trasee marcate: da
• Condiții de vizitare: conform programului de vizitare

Denumirea peşterii vine de la comuna Scărişoara, situată la 16 km mai jos, de care aparţinea în momentul când i s-a dat numele. În prezent, aparţine comunei Gârda de Sus, din judeţul Alba.

Ce face ca această peşteră să fie unică este faptul că adăposteşte cel mai mare gheţar subteran din lume, cu un volum de 112.000 m3.

Nu se cunoaşte cu exactitate data descoperirii Peşterii Scărişoara, însă prima menţiune datează din anul 1847 şi aparţine speologului A. Szirtfi. În anul 1861, speologii K.F.Peters şi A. Schmidl oferă informaţii ştiinţifice despre peşteră. În anul 1863, Alexandru Borza, întemeietorul geobotanicii în România, studiază repartiţia florei şi fenologia vegetaţiei din pereţii avenului. În anul 1927, Emil Racoviţă, fondatorul biospeologiei, cercetează formaţiunile de gheaţă, iar în anul 1934, V. Puşcariu face o prezentare ştiinţifică şi turistică. În anul 1947, speologii Maxim Pop şi Mihai Şerban explorează „rezervaţiile” Gheţarului, studiu continuat în anul 1965 de Iosif Viehmann, Gh. Racoviţă, M. Şerban, T. Rusu şi V. Crăciun.

Peştera Scărişoara, declarată monument al naturii, se află la o altitudine de 1165 m şi are o lungime de 750 de m, din care doar 250 m se pot vizita. Intrarea în peşteră are un diametru de 50 m şi o adâncime de 48 de m, iar accesul în peşteră se face prin intermediul unei scări metalice.

La o adâncime de 105m, în sala numită „Maxim Pop” se găseşte gheţarul ce zace acolo de mai bine de 4000 de ani şi care are o suprafaţă de 5500 m pătraţi. Pe alocuri, grosimea stratului de gheaţă depăşeşte 37 m.

Peştera Scărişoara a fost declarată rezervaţie speologică de Emil Racoviţă, de altfel, prima din ţară, şi face parte din sistemul carstic Gheţar-Ocoale-Dobreşti. Este împărţită în mai multe sectoare, fiecare denumit într-un mod diferit. După intrare, se intră în Sala Mare, apoi în „Biserică” unde zeci de formaţiuni stalagmitice de gheaţă, te invită la visare. În stânga sălii, se află sălile „Rezervaţia Mare”, unde s-a găsit şi un schelet aproape întreg de Rupicapra, şi „Rezervaţia Mică”, care pot fi vizitate doar în scopuri ştiinţifice şi cu autorizaţie specială de la Institutul de speologie „Emil Racoviţă” din Cluj-Napoca. Se mai găsesc două încăperi numite „Catedrala” şi „Palatul Sânzianei”, în care nu se găseşte gheaţă.

Gheţarul de la Scărişoara este de o valoare inestimabilă pentru ştiinţă deoarece oferă posibilitatea cercetării morfogenezei şi evoluţiei formaţiunilor de gheaţă, ce incendii au avut loc în zonă, cât aur a fost exploatat în Apuseni pe vremea dacilor etc.

Peştera s-a format în timpul glaciaţiunii şi având o singură deschidere în partea de sus, a dus la formarea unor curenţi de aer între suprafaţă şi peştera, creând condiţii optime pentru păstrarea ghieţii. La bază se află cea mai veche gheaţă, având o vârstă de peste 4 000 de ani.
Odată cu încălzirea vremii, aproape jumătate din volumul blocului de gheaţă se topeşte, pentru ca iarna să se depună la suprafaţă un nou strat de gheaţă

În gheaţa peşterii din încăperea „Rezervaţ, s-a descoperit un schelet aproape întreg de Rupicapra.

În jurul peşterii s-au ţesut şi nelipsitele legende. Una dintre acestea spune că demult în peşteră trăia un balaur numit de localnici Solomat şi care fura câte o fată frumoasă în noaptea de Anul Nou sau înaintea Târgului de Fete de pe muntele Găina şi le ascundea într-un palat de gheaţă, neştiut de nimeni.

O altă legendă vorbeşte despre existenţa în spatele formaţiunii calcaroase, „La Brazi” a două bazine pline de apă tot timpul anului, despre care se spunea că era magică. Îţi îndeplinea dorinţele dacă îndeplineai un anumit ritual şi dacă timp de un an nu spuneai nimănui nimic de dorinţa pusă. Ritualul consta în a te aşeza în genunchi, a-ţi da jos pălăria sau căciula de pe cap, dacă aveai, şi a sorbi cu buzele direct din bazin.

Pentru a ajunge la peşteră, din localitatea Câmpeni, se continuă drumul pe DN75, spre Oradea. În comuna Gârda de Sus, urmează un drum la dreapta, după care o intersecţie, unde este plasată o pancartă care indică drumul spre gheţar. De aici, urmează un drum forestier lung de 7 km.

Sursa foto: afaceriardelene.ro