De ce sa vezi acest obiectiv?
Pentru că este un loc încărcat de istorie şi spiritualitate care a captat atenţia oamenilor de ştiinţă şi cultură!
- Este în Rezervaţia naturală Cheile Bistriţei, judeţ Vâlcea
- Rezervaţie naturală de tip speologic
- Altitudine: 630 m
- Deschis turiștilor.
Peştera Liliecilor sau cunoscută şi sub denumirea Peştera Sfântul Grigore Decapolitul, este adăpostită în versantul drept al Cheilor Bistriţei, la o altitudine de 630 m…
- Trasee marcate: da
- Condiții de vizitare: tot timpul anului
Valoarea acestei peşteri este dată de faptul că demult, în vremuri de răstrişte erau ascunse aici moaştele Sfântului Grigore Decapolitul. Pentru a ajunge la peşteră se merge pe o potecă amenajată cu balustrade, care urcă din spatele mănăstirii Bistriţa, aflată la 250 m depărtare şi sub a cărei administrare se află. Drumul durează în jur de 15 minute.
Peştera Sfântul Grigore Decapolitul este pentru prima dată menţionată documentar la începutul sec. al XVII-lea, de către mitropolitul Matei al Mirelor, care a fost constrâns să se refugieze în acest loc, la sfârţitul anului 1610, de la egumena de la Mănăstirea Dealu, din cauza năvălirii în Ţara Românească a principelui Transilvaniei Gabriel Bathory (1608-1613).
Următoarea menţiune a peşterii are loc în sec. al XVII-lea, când peştera este vizitată de arhidiaconul Paul de Alep. Mitropolitul Ţării Româneşti, Neofit I Cretanul (1738-1753) va consemna în „Jurnalul” său vizita la peştera Sfântului Grigorie Decapolitul. În anul 1769, peştera este menţionată de voievodul Ţării Româneşti, Grigore III Ghica (1763-1769). În anul 1768, izbucneşte războiul ruso-turc, iar egumenul de la Mănăstirea Bistriţa, ieromonahul Grigorie (1768-1774) ascunde moaştele Sfântului Grigorie Decapolitul în peşteră pentru a nu fi furate sau profanate. Războiul a ţinut până în anul 1774. În anul 1920, Emil Racoviţă (1868-1947) înfiinţează la Cluj „Institutul de Speologie”, de altfel, primul de acest gen din lume. Împreună cu colaboratorii săi apropiaţi, Rene Jeannel, zoolog specialist, şi Pierre-Alfred Chappuis, hidrobiolog, va derula aici cercetări ştiinţifice. Peştera va fi menţionată în literatura de specialitate în anul 1929.
Peştera Liliecilor a fost declarată arie protejată prin Legea Nr. 5 din 6 martie 2000, fiind de o mare valoare şi din punct de vedere speologic şi faunistic prin faptul că aici trăiesc colonii de lilieci, ale căror depozite de guano cu o grosime de 1,70 crează mediul propice pentru dezvoltarea unei faune foarte bogate, formată din diptere, coleoptere, acarieni. Pe pereţi trăiesc diptere şi arahnide.
Dintre speciile de lilieci se numără Miniopterus schreibersi, Rhinolophus ferrumequinum, Vespertilio pipistrellus, Plecotus auritus, Barbastella barbastellus, Myotis myotis, Myotis oxygnathus şi speciile troglobionte, precum Trachysphaera racovitzai, Lithobius decapolitus, Nesticus hungaricus etc.
Peştera, are două deschideri: intrarea în Peşteră cu de înălţimea 1,50m şi lăţimea de 0,80m şi respectiv Fereastra Peşterii cu înalţimea de 12,00m şi lăţimea de 10,50m. Valoarea acestei peşteri este dată de existenţa a două bisericuţe parţial zidite în stâncă, cunoscute sub numele de „Ovidenia” şi „Sfinţii Arhangheli”. Bisericuţa Ovidenia a fost ridicată în sec. al XVII-lea şi de nenumărate ori a reprezentat locul de protejare a moaştelor Sfântului Grigore Decapolitul. Bisericuţa „Sfinţii Arhangheli” a fost ridicată în anul 1635 de călugării Macarie şi Daniil.
În direcţia vestică a Galeriei Pincipale se află culoarul care duce la Biserica Ovidenia. Tot din Galeria Principală o scară coboară spre est în Fereastra Peşterii unde este amplasată Biserica Sfinţii Arhangheli, la o distanţă de aproximativ 50m de la Biserica Ovidenia.
Pentru a ajunge la Peştera Liliecilor trebuie să mergi pe şoseaua Râmnicu-Valcea – Târgu-Jiu, cu direcţia comuna Costeşti, de unde, până la peşteră, mai sunt doar 7 kilometri distanţă.
Sursa foto: moaraviselor.ro
Date de contact: pe versantul drept al Cheilor Bistriţei, Cheile Bistriţei, judeţ Vâlcea, nr. telefon 0250.860.157 |