Parcul Natural Balta Mică a Brăilei

• Este pe teritoriul comunelor Berteștii de Jos, Chișcani, Gropeni, Mărașu și Stăncuța, Județ Brăila
• Unitate geografică: rezervaţie naturală
• Deschis turiștilor fără taxă de vizitare.
• Fără condiții de campare

Balta Mică a Brăilei, zona umedă de interes internaţional (sit RAMSAR), este ultimul vestigiu rămas în regim natural de inundaţie pe cursul inferior al Dunării, după desecarea fostei Delte Interioare (Balta Brăilei şi Balta Ialomiţei), care conservă în prezent complexe de ecosisisteme acvatice şi terestre într-o formă apropiată de cea iniţială…

• Trasee amenajate: nu
• Trasee marcate: nu
• Condiții de vizitare: deschis turiștilor, echipament special.

Parcul Natural Balta Mică a Brăilei se întinde pe o suprafaţă de 24555 hectare, inclusiv braţele Dunării şi zonele dig-mal, este situat în lunca inundabilă a Dunării, între Câmpia Brăilei şi Insula Mare a Brăilei.

Delimitarea este următoarea:

În partea de Nord, extremitatea din aval a Insulei Fundu Mare la kilometrul 175 pe Dunăre, în dreptul Municipiului Brăila.
În partea Sudică se află extremitatea Ostrovului Constantin, km 237 pe Dunăre lângă podul Giurgeni Vadu – Oii
La Vest este digul care protejează Câmpia Bărăganului între municipiul Brăila şi Podul Giurgeni Vadu -Oii.
Şi în partea de Est digul care protejează Insula Mare a Brăilei, continuându-se pe digul dobrogean de la podul Giurgeni Vadu-Oii până la locul unde se desparte braţul Macin din braţul Valciu.

Zona umedă a Dunării în România, până în anul 1964, ocupă 3.322 km2 şi formau o autentică deltă. Grigore Antipa susţinea in 1910 că Dunărea de la intrarea în ţară şi până la Marea Neagră avea o zonă inundabilă de 891.232 ha, din care dacă se scade suprafaţa Deltei (404.748 ha), rezultă că Lunca Dunării ca formaţie geomerfologică distinctă, se întindea pe 4.865 km2.

Din aceasta, fosta Baltă a Brăilei ocupă 149.000 ha din care o jumătate cu Domeniul Brăilei.

Insula Mică a Brăilei, cea mai importantă sub aspect stiinţific şi turistic din salba celor 7 insule (Insula Harapu, Insula Calia, Insula Fundu Mare, Insula Chiciul Orbului, Ostrovul Crăcănel, Ostrovul Vărsătura), are o suprafaţă de 9559 ha, din care 6566 ha pădure şi 2921 ha luciu de apă (include 18 iezere). Accesul cel mai usor este prin Stâncuţa DJ 212, 4 km, Gropeni DJ 212, Giurgeni sau Hârşova E60.
Din punct de vedere al activităţii turistice, prezintă un interes deosebit partea din aval a insulei, zona Popa, şi jumătatea din amonte a Insulei Mici: zona de protecţie specială Egreta.

În partea din aval a Insulei Mici a Brăilei, firma Ocmava, concesionară a punctului piscicol Năvodari de la Compania Naţională de Pescuit, şi-a propus să dezvolte turismul de cherhană cu posibiliţăti de cazare în baltă. Tot aici turiştii pot vizita colonia mixtă de cormorani, egrete şi stârci şi lebedele de pe lacul Cucova.

Pe aceste lacuri Casa de Producţie Cinematografică Rosso Fuoco a realizat o parte a unui documentar în memoria scriitorului Italian Primo Levi, film comandat de RAI Cultural şi Ministerul Culturii din Italia. A doua zonă de conservare specială, în suprafaţa de 4.225 ha este situată în sudul Insulei Mici a Brăilei. Ca infrastructură turistică, aici există cabanele Egreta (14 locuri) şi Gura Gârluţei (6 locuri), trei turnuri observator pentru birdwathing şi trei trasee marcate.

Căi de acces în parc:

Singurul mod de a ajunge în Parcul Natural Balta Mică a Brăilei este traversarea braţelor Dunării cu ambarcaţiuni mici sau cu bacul, având puncte de plecare localităţile din jurul Băltii Mici a Brăilei. Balta Mică are două porţi principale de acces: mun. Brăila la nord şi drumul european E60 de la ambele capete ale Podului Giurgeni Vadu Oii.