Parcul National Muntii Rodnei

Rezervatia Biosferei Pietrosu Rodnei este situată în apropierea localităţilor Borşa şi Moisei. Rezervatia ocupă golul alpin şi pădurile de conifere sau amestec din Masivul Pietrosu Rodnei în care se remarcă vârful Pietrosu Mare cu o înălţime de 2303 metri. Limitele ariei Pietrosu Rodnei sunt formate în Nord din formaţiunile Culmea Hotarului şi Piatra Albă în Est şi Nord-Est de Valea Repdea. În Sud delimitarea este făcută de Muntele Gropi şi formaţiunea Jneapănu Bătrânii-Râpi iar în Vest de Valea Izvoru Dragoş.

 

Rezervaţia naturală ˝Pietrosu Mare˝ cuprinde cel mai impresionant relief glaciar din Munţii Rodnei: circurile glaciare Buhăescu (cel mai mare din Munţii Rodnei) format din 4 lacuri primul localizat la altitudinea de 1905 m si este adanc de 2m, al doilea fiind la altitudinea de 1890 m si are adancimea de 5,2 m fiind si cel mai adanc lac glaciar din Muntii Rodnei al treilea este situat la altitudinea de 1820 m si adancimea lui nu este mai mare de 1 m, iar al patrulea este sub varful Buhaescu Mare si are adancimea de 0,3 m; Zănoaga Iezerului, Zănoaga Mare, Zănoaga Mică, Rebra, Gropi, având în porţiunea bazală morene  şi căderi de apă pe pragurile de stâncă lustruite de gheţari.

 

Rezervatia Pietrosu Mare are o bogata flora caracteristica zonelor alpine si subalpine, cu specii rare si endemisme: zîmbru , gusa porumbelului , ghintura galbena, floarea de colt, clopotelul , sopîrlita , paiusul  etc.

 

Fauna este reprezentata prin ursul brun, cerb, rîs, acvila de munte, capra neagra, cocos de munte, jder de copac . Rezervatia  poseda ca raritati si endemisme: zîmbru, tisa, laricea , ghintura, garofita  si altele.

 

De asemenea in acest tinut mirific traiesc si mai multe speci de pasari cum ar fi: cocosul de munte , cocosul de mesteacan, agvila de munte ,agvila tipatore mare , sorecarul comun , serparul , buhamare etc.

 

 

În Obârşia Rebrii, din munţii Rodnei, pe versantul de vest al Tarniţei Prelucii (judetul Bistrita-Nasaud), se găseşte peştera Grota Zânelor, descoperită cu aproape 30 de ani în urmă. În urma cercetărilor, s-a stabilit că este peştera cu cel mai mare coeficient de ramificaţie din ţară. Are o lungime de 4269 m şi o denivelare de 110 m. Peştera nu poate fi vizitată de turişti, nefiind amenajată în scop turistic. O altă peşteră interesantă ascunsă în Munţii Rodnei, mai exact pe obârşia pârâului Izvorul Orbului este peştera Jgheabul lui Zalion, considerată cea mai dificilă şi mai denivelată peşteră din ţară. Această peşteră a fost descoperită în anul 1958, de către speologul Leon Barte, care a explorat 185 de m din cei 4513 m ai săi. Peştera are o denivelare de -266 m.
Accesul în peşteră se face printr-un aven de 44 de m, ce are un diametru de 3 m, însă este recomandat a se vizita cu speologi experimentaţi, dat fiint faptul că peştera este îngustă şi presărată cu multe cascade. Bineînţeles că un echipament corespunzător este obligatoriu.
Pentru a se ajunge la peşteră se merge din Telcişor, pe traseul Valea Telcişorului-Valea Seacă sau din Parva, pe traseul Valea Rebrei-Valea Rea- Obcina Rebrişorului.

 

Apele din munti Rodnei sunt un habitat ideal pt. diferite speci de pesti : pastravul si lipanul, boisteanul sau mreana.

 

Turismul de recreere valorifica insusirile cadrului natural, astfel cei interesati pot sa parcurga trasee montane de o frumusete inedita, sa observe flora bogata cu multe specii rare sau endemice, sa se bucure de privelistea lacurilor si caldarilor glaciare, sa remarce eleme nte de fauna deosebite. Aici diversitatea florei, faunei si reliefului ofera turistilor informatii inedite despre ceea ce inseamna frumos, totul parand a fi cladit anume spre a cuceri ochiul. In Muntii Rodnei exista numeroase posibilitati de practicare a sporturilor de iarna pe partiile amenajate din statiunile Borsa si Valea Blaznei.

 

Turismul curativ sau de ingrijire a sanatatii este o modalitate de fortificare a organismului uman, fiind practicat din cele mai vechi timpuri. Este un tip de turism nascut din necesitatile oamenilor de a-si reface si trata sanatatea, cautand sa valorifice efectele tamaduitoare ale apelor minerale. Astfel, pentru persoanele cu diverse afectiuni, exista posibilitatea unor cure cu ape minerale, cu veritabile calitati terapeutice in statiunea balneara Sangeorz-Bai, precum si alte izvoare minerale cu efecte curative miraculoase, din localitatile limitrofe: Rodna, Romuli, Parva, Cormaia, Maieru, Anies, Valea Vinului, Şant etc.

 

Pe raza Parcului National Muntii Rodnei se poate practica turismul ecvestru, in urma infiintarii Centrului de Ecoturism Ecvestru in cadrul Hergheliei Beclean, administrat de RNP- Romsilva  Directia Silvica Bistrita.

 

 

Ecoturismul este singura forma de turism responsabil în natura care respecta valorile acesteia si contribuie la mentinerea ei neschimbata în timp. O componenta importanta ar trebui sa o constituie ridicarea nivelului de trai al comunitatilor locale implicate în activitatile turistice si sa reprezinte în acelasi timp o modalitate de reducere a presiunilor de tot felul pe care comunitatile locale le exercita asupra ariilor protejate.

 

Scopul principal al parcului este conservarea biodiversitatii, dezvoltarea activitatilor turistice facându-se de asa maniera încât sa nu cotravina obiectivelor de conservare.
Interesul crescut la nivel mondial pentru acest gen de activitate îl recomanda ca fiind o activitate de viitor pentru ca un numar tot mai mare de turisti se orienteaza spre practicarea ecoturismului si doresc sa se implice în actiuni de conservare a naturii, de apreciere si promovare a modului de viata traditional, a obiceiurilor si traditiilor locale valoroase.

 

Nu uitaţi ca atunci când mergeţi pe munte să verificaţi starea vremii!