De ce sa vezi acest obiectiv?
Pentru că Munţii Măcinului sunt cei mai vechi munţi din România!
- Este în Podişul Dobrogean, Județ Tulcea
- Suprafaţă: 11.151 hectare
- Altitudine: între 7 – 467 de metri,
- Deschis turiștilor fără taxă de vizitare.
- Fără condiții de campare
Parcul naţional Munţii Măcinului este o arie protejată care adăposteşte un tezaur natural geologic, botanic şi zoologic…
- Trasee amenajate: da
- Trasee marcate: da
- Condiții de vizitare: tot timpul anului
În anul 1998, Parcul Naţional Munţii Măcinului a fost declarat Rezervaţie a Biosferei, fiind singura zonă din Uniunea Europeană în care se întâlnesc în acelaşi loc ecosisteme specifice stepei şi păduri submediteraneene şi balcanice.
Munţii Măcinului sunt cei mai vechi şi mai arizi munţi din ţară şi adăpostesc aproape 70% din tipurile de roci, plante care cresc din piatră seacă, păsări reprezentative pentru alte ţări dunărene şi specii neprotejate. Clima în această parte a ţării se caracterizează prin veri foarte călduroase şi secetoase, toamne lungi şi uscate şi ierni geroase şi cu zăpezi rare. Temperatura medie anuală este de 10-11 grade Celsius
Munţii Măcinului s-au format acum aproape 370 de milioane de ani, în urma unor procese tectonice, care au scos la suprafaţă şisturi cuarţitice micacee vechi de 550 de milioane de ani (vârsta precambriană). Conform unor cercetători, în zonă se găsesc şi roci cu o vechime de 650 de milioane de ani.
Parcul naţional „Munţii Măcinului” adăpostesc peste 3.450 de specii de floră şi faună şi zone de vegetaţie stepică. Speciile de plante întâlnite (peste 1.770) în munţii Măcinului reprezintă aproape 50% din speciile reprezentative din flora României.
Munţii Măcinului prezintă diferite etape de vegetaţie, între 7 şi 467 m. Cel mai înalt punct este vârful Ţuguianu, care oferă peisaje unice de stepă cu monoliţi erodaţi, păduri de gorun, mojdrean şi cărpiniţă, stejar pufos, tufişuri etc.
Parcul adăposteşte una dintre cele mai vechi rezervaţii din ţara noastră, şi anume Rezervaţia Naturală „Valea Fagilor”, care se remarcă prin specia de fag tauric, unică în Dobrogea şi similară făgetelor din Crimeea.
Încă un aspect care face ca acest parc naţional să fie special este faptul că de aici pot fi observate în migraţie peste 30.000 de exemplare de păsări cu zbor planat, din care peste 10.000 păsări răpitoare şi restul berze albe. Mai mult, este singurul loc din Europa unde poate fi observat cel mai mare număr de specii de păsări răpitoare, şi anume 29.
Culmea Pricopanului, unul din traseele de referinţă ale munţilor Măcinului, adăposteşte 27 de specii de plante întâlnite doar în Dobrogea şi 72 de specii rare sau vulnerabile, printre care amintim asociaţia vegetală talpa leului-sâmbovină, care nu se mai găseşte nicăieri în ţară sau lume.
Alte plante deosebite care se găsesc aici sunt cele care cresc din piatră, datorită rocilor magmatice ce au un conţinut puternic de substanţe nutritive.
O treime din numărul total al speciilor de floră şi faună din Munţii Măcinului este reprezentată de insecte. Cercetătorii au identificat un număr de 1436 de specii, din care peste 900 sunt fluturi.
Cel mai mare dintre aceştia este fluturele ochi de păun de noapte, a cărui întindere de aripi poate atinge 12 cm, fiiind cel mai mare fluture din Europa.
Munții Măcinului constituie cea mai importantă zonă de cuibărit pentru păsările răpitoare din România, fiind identificate 181 de specii, care reprezintă 50% din avifauna ţării. Printre acestea se numără şi şoimul dunărean, care este printre cele mai puţine specii din lume ai cărei masculi participă la clocit, făcând schimb la clocit cu femela, timp de 28-30 de zile şi care la noi în ţară, se găseşte doar în munţii Măcinului. De asemenea, într-un număr semnificativ se găseşte şi şoricarul mare. Cea mai reprezentată specie din Munţii Măcinului este ţestoasa dobrogeană, declarată monument al naturii, estimându-se că aici există câteva mii de exemplare. Tot aici, printre stânci şi mărăcinişuri, se găseşte şi cel mare mare şarpe din România, balaurul dobrogean. Printre speciile de ambifieni se numără broasca râioasă cenuşie, broasca roşie de pădure, broasca de pâmânt brună, broasca râioasă verde etc.
Parcul oferă persoanelor iubitoare de natură posibilitatea de drumeţii, trasee la picior sau chiar cu bicicleta.
Date de contact: Podişul Dobrogean, judeţ Tulcea. |