Parcul National Cozia

• Este in partea central sudica a Carpatilor Meridionali
• Parc national

Parcul National Cozia se afla in zona centrala a Romaniei, in Carpatii Meridionali. Este traversat, de la nord la sud, de raul Olt…

• Trasee amenajate: da
• Trasee marcate: da

Parcul Naţional Cozia se gaseşte in partea central sudica a Carpaţilor Meridionali. Limitele parcului se suprapun peste partea de est a Munţilor Căpăţânii, intregul masiv al Masivului Cozia si peste partea de sud-est a Munţilor Lotrului. Întreaga suprafaţa de 17100 ha a parcului se află in judeţul Vâlcea.

Parcul National Cozia se afla in zona centrala a Romaniei, in Carpatii Meridionali. Este traversat, de la nord la sud, de raul Olt. Totodata, este strabatut de drumul european E81, aflandu-se la aproximativ 200 de kilometri de Bucuresti.Parcul se intinde pe trei unitati montane distincte: Muntii Cozia, Muntii Lotrului si Muntii Capatanii. Cu toate acestea, are o alcatuire geologica relativ omogena. in partea de nord predomina formatiunile cristaline, iar in cea de sud, cele sedimentare. Zona este destul de abrupta, iar relieful accidentat, ceea ce face ca aspectul Vaii Oltului sa fie pe alocuri chiar spectaculos. 

Vegetatia forestiera este dominata de padurile de gorun, de fag si molid. Flora parcului este extrem de bogata, fiind identificate circa 930 de specii. Printre plantele ocrotite de lege care se afla aici avem floarea de colt, iedera alba, precum si un relict glaciar, anume Pinul de pamant.

Si varietatea faunei este impresionanta. Dintre arahnide, este remarcabil pseudoscorpionul, de origine mediteraneana, aflat aici la limita nordica a arealului sau. Dintre serpi, poate fi intalnita vipera cu corn. Principalele specii de mamifere prezente in parc sunt pisica salbatica, jderul de copac, rasul, lupul, cerbul carpatin, capriorul si capra neagra.

Zona este locuita din cele mai vechi timpuri, dovada stand castrul roman de la Arutela. Manastirile de aici sunt cunoscute in intreaga ortodoxie, mai cu seama cea de la Cozia, remarcabil monument istoric si arhitectonic.
O alta caracteristica a regiunii tine de izvoarele termale, datorita carora saa dezvoltat aici o intreaga retea balneara, cele mai cunoscute statiuni fiind Calimanesti si Caciulata.

In partea central-sudica a Carpatilor Meridionali se gaseste desprins un taram muntos, unde natura, prin activitatea ei milenara a reusit o admirabila creatie, asezand aici laolalta minunate forme de piatra strapunse din adancuri de izvoare de apa, o fermecatoare lume a plantelor si un mare numar de vietuitoare. Tot acest taram armonizat prin frumusetea aparte a peisajelor, prin unicitatea si bogatia formelor de viata este format in principal din Masivul Cozia, o parte a Muntilor Capatanii denumita Naratul si Masivul Doabra din Muntii Lotrului, constituind impreuna marea unitate ecologica a Muntilor Cozia.

In partea de nord se gaseste Tara Lovistei, o vasta depresiune incarcata de istorie, cu multe localitati, organizate odinioara in vechea tara a lui Seneslau, unde populatia continua traditiile si obiceiurile stravechi.

La vest, aceasta zona se delimiteaza de restul Muntilor Capatanii prin culmile: Frasineiului, Dosul Pamantului si Plaiul Mesteacanului. La sud se desparte de dealurile subcarpatice prin Depresiunea Jiblea-Berislavesti – un alt colt de tara organizat inca din vechime in cnezatul lui Farcas.

La est, versantii abrupti ai Coziei, foarte impunatori in Sturu si Piatra Soimului se delimiteaza de muscelele Topologului prin seaua Grosilor si, ceva mai spre nord, se invecineaza cu Depresiunea Poiana.
Fata de plaiurile intinse ale depresiunilor inconjuratoare ce au inaltimi relativ mici (500-700 m), Masivul Cozia se detaseaza net, aparand din departari ca o cetate de stanca zidita din abrupturi marginale cu contraforturi si o multime de turnuri pe margini si in interior. Astfel asezat, acest taram strabatut pe directia nord-sud de apele raului Olt prin defileul Gura Lotrului – Cozia, este constituit in Parcul National Cozia – o zona de o deosebita originalitate cu un specific aparte pastrat in decursul vremurilor, mai ales sub aspectele geologic, naturalistic si peisagistic.

Bogatia ecosistemelor naturale de aici, nealterate in timp de activitatile antropice, impun in continuare masuri speciale de protectie si conservare, lasand doar natura singura sa-si urmeze cursul firesc.

Suprafata parcului este structurata in doua zona distincte:

zona I (centrala) a rezervatiilor stiintifice, de protectie integrala, avand 7300 ha. In aceasta zona sunt permise cercetari stiintifice, unele activitati educative. Turismul este controlat.

zona II (tampon) care imbraca si protejeaza prima zona, aici sunt permise activitati economice limitate cu respectarea principiilor de utilizare durabila a resurselor naturale.

Cunoscatori ai valorilor ce le poarta aceasta zona din punctul de vedere al patrimoniului natural si al necesitatii conservarii lui pe viitor, silvicultorii au hotarat inca din 1970 sa instituie o protectie deosebita a teritoriului respectiv, impunand prin amenajamentele silvice gospodarirea in cadrul padurilor de interes stiintific si de ocrotire a genofondului si ecofondului forestier.

In spatiul biogeografic din zona Cozia, Naratu, Doabra se gasesc suprafete apreciabile de ecosisteme naturale si care trebuie pastrate ca atare si pe viitor. Aici intalnim elemente naturale cu o valoare deosebita sub aspect geologic, fizico-geografic, floristic, faunistic si hidrologic care ofera posibilitatea cercetarilor stiintifice, desfasurarii unor activitati educative, recreere si turism.

Infiintarea Parcului National Cozia poate atrage turisti si vizitatori punand in evidenta si celelalte valori ale patrimoniului cultural din zona. Parcul National Cozia poate aduce beneficii comunitatilor din zona prin dezvoltarea ecoturismului si a turismului rural.   

Turismul este poate cel mai cunoscut aspect de catre publicul larg legat de zona Cozia-Naratu-Doabra. Muntii de aici, nu foarte inalti (punctul dominant – Varful Cozia are 1667 m.) au o accesibilitate relativ usoara si indeamna la drumetie si excursii multi turisti.

Din puncte ca: Turnu, Pausa, Salatrucel, Calimanesti, Perisani, Gura Lotrului pornesc trasee turistice marcate spre principalele obiective, cele mai multe fiind inspre varfurile muntoase. Foarte rapid, potecile castiga inaltimile versantilor. Un relief variat, de o rara frumusete, se desfasoara la tot pasul. Nimic nu este monoton, unde privim vedem alte imagini minunate ale acestui relief spectacular, culminand cu marile panorame de pe Varful Cozia. Functia turistica se amplifica prin invecinarea cu statiunile balneoclimaterice Calimanesti, Caciulata, Cozia, renumite pentru izvoarele lor termale.

Multi turisti cauta vestigiile istorice si locasurile de cult atat de numeroase in aceasta zona (masa imparatului Traian, castrul roman Arutela, Manastirea Cozia, Manastirea Stanisoara, Schitul Cornet, Ostrovul Calimanestilor).