Parcul Naţional Ceahlău

• Este situat în partea de vest a județului Neamț, aproape de limita teritorială cu județul Harghita.
• Unitate geografică: parc naţional
• Suprafaţa: 8.396 ha
• Înfiinţare: 1971
• Deschis turiștilor cu taxă de vizitare.
• Cu condiții de campare 

Parcul Naţional Ceahlău este situat în Masivul Ceahlău, cel mai impunător munte din Carpaţii Orientali, în partea centrală a acestora…

• Trasee amenajate: da
• Trasee marcate: da
• Condiții de vizitare: echipament montan

În cuprinsul său sunt incluse următoarele arii protejate:
-Rezervaţia ştiinţifică „Ocolaşul Mare”
-Rezervaţia ştiinţifică botanică „Poliţa cu Crini”
-Monumente ale naturii: „Cascada Duruitoarea”  „Avenul Mare”
Muntele Ceahlău, bătranul rege al Carpaţilor Moldovei, considerat de daci ca sălaş al zeului Zamolxis, neîntrecut în frumuseţi peisagistice şi floristice, este propus ca Parc Naţional în Carpaţii Răsăriteni.
Situat în apropiere de lacul de acumulare de pe Bistriţa, muntele este format din roci sedimentare, cu un relief în trepte ca un amfiteatru, împădurit de molid şi fag. Dintre culmi, se înalţă vârfurile Toaca (1404 m) ca o piramidă, şi Panaghia, ca un turn uriaş.

Rezervaţia ştiinţifică „Ocolaşul Mare”

Ocolaşu Mare a fost numit rezervaţie naturală, astfel încât accesul până pe varful Ocolaşului a fost înterzis sau cel puţin limitat. De asemenea, în semn de respect pentru vizita voastră în Ceahlău, se plăteşte la Salvamont (are baza în Izvoru Muntelui, în Durău şi la Dochia) o taxă de rezervaţie, o sumă ce va fi achitată ori odată cu taxa de cazare la cabana Dochia, ori la intrarea pe trasee, la baza muntelui. Altitudinea maximă din Ceahlău este atinsă de Vf. Ocolaşu Mare, 1907 m , al doilea vf. şi cel mai important fiind Vf. Toaca, 1904m. Toţi munţii din jurul Masivului Ceahlău nu depăşesc 1500m alt., de aceea are caracterul de masiv. Masivul Ceahlău este alcătuit din culmi laterale care nu depăsesc 1600m alt.: pe versantul estic culmea Răchitiş, la NE culmea Fantanele, iar la V culmea Picioru Şchiop.

Rezervaţia ştiinţifică botanică „Poliţa cu Crini”

Legenda sună astfel: cu sute de ani în urmă, un sihastru fugit de lume s-a urcat pe hăţaşul din jgheabul cu paltini şi de acolo, pe o poliţă, unde cu mâna lui şi-a săpat un adăpost. A început apoi să sădească pe poliţe crini. Într-o zi, dând peste el nişte oieri, le spuse acestora: „de vreţi să vă fie iertate păcatele şi răutăţile, apoi să sădiţi oriunde în faţa casei noi ce o ridicaţi, sau a bisericii, câte un crin. Numai când îl veţi vedea mare, falnic, o să vă bucuraţi de străşnicia lui.”  Şi uite-aşa au apărut crini prin toate satele din jur.

Monumente ale naturii: „Cascada Duruitoarea” şi „Avenul Mare”
Situată în Masivul Ceahlău, în punctul numit Duruitoarea aflat la o altitudine de 1.270 m, Cascada Duruitoarea este formată pe Paraul Rupturii care izvorăşte din golul alpin şi se varsă în Valea Schitului şi apoi in Lacul Bicaz. Cascada Duruitoarea are o cădere impresionantă de apă de 25-30 m înălţime pe fiecare cădere de apă.

Una dintre cele mai vizitate atracţii turistice din Parcul Naţional Ceahlău, Cascada Duruitoarea este accesibilă pe traseul cu cruce roşie care coboară de la cabana Dochia spre staţiunea Durău, traseu cu o lungime de 7,5 km, diferenţa de nivel de 950m, durata de parcurgere de 4h 30min – 5h şi grad mediu de dificultate.

Datorită debitului de apă asigurat de Pârâul Rupturii împreună cu afluenţii lui şi datorită căderii apei de la o înălţime de aproximativ 100m, vuietul asurzitor produs de cascadă se aude de la mare depărtare şi poate de aici provine numele de Cascada Duruitoarea. Zgomotul este cel mai puternic pe vreme ploioasă, cand debitul pârâului Rupturii este crescut.  La baza cascadei este construită o scară de lemn pe care se poate urca aproximativ 30m până pe o platformă care fragmentează cascada în două coloane diferite de apă.
În primul prag al cascadei apele pârâului au săpat prin eroziune marmite fluviale, iar a doua porţiune răsfira apa ca un evantai peste stâncă, de la o înălţime de 5 m.

Pentru pasionaţii de alpinism şi nu numai, Cascada Duruitoarea este una dintre cele mai frumoase şi mai zgomotoase creaţii ale naturii.
Parcul Naţional Ceahlău datează din 2004 şi este cea mai tânără rezervaţie naturală din România aparţinând Masivului Ceahlău. Geologic, masivul este alcătuit din conglomerate, gresii şi calcare. Aceste roci au dat naştere unui relief cu forme ciudate (turnuri, ace, piramide şi poliţe): Turnu lui Butu, Panaghia, Poliţa cu Crini, Cascada Duruitoarea etc.

În jurul Turnului lui Butu şi Ana, este ţesută una dintre legendele care învăluie Ceahlăul. Este vorba despre o poveste de dragoste dintre un tânăr pe nume Butu de pe vremea voievodului Alexandru cel Bun, şi fata acestuia, Ana. În apropiere de ziua nunţii, Butu este nevoit să plece la război, unde îşi pierde şi viaţa. În ciuda durerii ei, domnitorul Alexandru cel Bun hotărăşte ca aceasta să se căsătorească cu un boier de ţară. Deznădăjduită, fata apelează la o vrăjitoare, care îl readuce pe Butu, sub chipul unui strigoi, călare pe un cal alb. Cei doi pornesc spre muntele Ceahlău, dar la ivirea zorilor, are loc o detunătură puternică care îi transformă în cele două stânci ingeminate. De atunci, cele două stânci poartă numele celor doi îndrăgostiţi, sortiţi unui destin tragic. 

Obiectivele Parcului Naţional Ceahlău sunt:
– Conservarea patrimoniului natural, cultural şi spiritual
– Desfăşurarea de activităţi turistice în concordanţă cu obiectivul de conservare al patrimoniului şi cu proiectele teritoriale de dezvoltare economică.
– Susţinerea activităţilor tradiţionale, silviculturii de calitate şi activităţi de dezvoltare cu menţinerea principiului dezvoltării durabile
– Informarea publicului şi comunităţilor locale despre avantajele economice, culturale şi spirituale.