Parcul dendrologic Hemeiusi

• Este în Hemeiusi, Județ Bacau
• Datare: 1880
• Bilet intrare: da

In acest parc se regaseste cea mai mare colectie de trandafiri din Romania…

• Condiții de vizitare: nu
• Acces cu: bicicleta/animale/role

Comuna Hemeiusi face parte din Bazinul hidrografic al raului Bistrita, in prezent fiind sistematizat prin lacurile de acumulare din sistemul hidroenergetic de pe acest rau. Localitatea este situata in apropierea Judetului Bacau.
Principala atractie a comunei este Parcul Dendrologic ce ocupa o suprafata de aproximativ 50 de hectare si adaposteste peste 1300 de specii de arbori si arbusti. Dendrologia este o ramura a botanicii care se ocupa cu studiul arborilor si arbustilor.
In acest parc se regaseste cea mai mare colectie de trandafiri din Romania, dupa cum sustine Directia Silvica din Bacau care spune ca Parcul Dendrologic detine 600 de specii si 1500 de fire de trandafiri.
Originalitatea acestui parc este data si de stilul peisagistic, de forma, dimensiunea si cromatica speciilor, dar si a edificiilor construite.

In acest parc poate fi vizitat si Castelul Rosu, cunoscut si dupa numele Cladirea Rosie. Acesta a fost construit in anul 1864 si ofera mediului inconjurator un aspect medieval de o frumusete rara.
De asemenea, aici se mai afla un al doilea parc ce dateaza de putina vreme si care aduce renume comunei Hemeiusi – Parcul Industrial Tehnologic Hemeiusi (HIT Park).

Originalitatea parcului Hemeiuşi este dată de stilul peisagistic, de edificiile construite, de compoziţia, forma, dimensiunile şi cromatica speciilor şi mai puţin de relief. Stilul în care este realizat este cel englezesc, cu alei curbe ce includ suprafeţe cu arboret alternînd cu poieni (pajişti). Clădirea principală, Clădirea roşie sau Castelul Roşu, construită în anul 1864, într-un stil nedefinit (amestecuri de stiluri romano-gotic, veneţian şi brâncovenesc) este zidită din blocuri de gresie şi din cărămidă aparentă, ornată cu sculpturi pe stîlpii de gresie de la balcoane, arcadele ferestrelor şi ale turnului, construcţie ce dă un aspect medieval mediului înconjurător. Clădirea este înregistrată la Oficiul de patrimoniu al Direcţiei de Cultură Bacău. Datorită ridicării nivelului apei freatice, ca urmare a construirii lacului de acumulare de pe rîul Bistriţa, s-a amenajat în anul 1968, un lac, într-o denivelare a terenului, în care îşi oglindesc siluetele plopi seculari. În parcul de la Hemeiuşi au fost turnate cadre pentru filmul „Dumbrava minunată”, făcut după romanul scriitorului Mihail Sadoveanu. La Hemeiuşi sînt locurile pe unde rătăcea Lizuca, eroina filmului, împreună cu prietenul ei, Patrocle

In parcul de la Hemeiusi, incepind cu sfirsitul iernii, zumzetul albinelor itţi aminteste ca primavara este aproape dupa buzunarele lor pline cu polen cules de pe gingasii amenti de alun şi arin. Apoi, galbenul florilor de corn si hamamelis imbraca padurea in raze aurii si luminează poienile. Primăvara a intrat în toate drepturile ei, anunţîndu-şi prezenţa prin gingasele flori ale magnoliei albe, magnoliei cu cupele violete, incarcate ca un candelabru cu flori discret parfumate. In plantatiile de larice, pini şi molid, norul galbui al graunciorilor de polen isi cauta consoarta spre inaltul cerului, pentru a aduce rodul mult asteptat prin transformarea florilor in conuri. Cata frumusete exprima movul florilor divers nuantate ale speciilor de liliac si paulovnie, dar si alb-roziul florilor de castani si catalpă. Cît parfum suav te îmbată la trecerea pe sub salcîmi, glădiţe şi tei. În poienile inierbate isi etaleaza siluetele brazii si molizii argintii, chiparosul de California si de balta, criptomeria, ienuperii, zedele, arborele vietii, pinii, stejarii, plopii. In tufisuri se aude fosnetul mierlei ce isi reinnoieste cuibul pentru noua generatie, cucul anunta ca si ciresii au inflorit, iar privighetoarea da concerte in cinstea naturii pline de viata. Vara, cromatica florilor de trandafiri (300 varietati in rozarium) bucura privirea vizitatorilor, admiratori ai frumosului de Emeraude d’or, Apoge’e, Epoca, Luchian, Foc de tabara, Schneewtchen, Peace, Golden dawn, Silver star, Simphonie alba. Pajistea este un covor feeric presarat cu flori, care te indeamna la visare si promenada, dar si sa respiri adanc parfumul discret al pamantului ce clocoteste de viata. Spatiile libere dintre plante din colectie, acoperite cu vegetaţie ierbacee din familia gramineelor ca: Poa, Trisetum, Setaria, Melica, Bromus, Festuca, sant inveselite de albul florilor de aglica, ochiul boului, paralute, trifoi, fragi, de galbenul florilor de ghizdei, galbenusi, papadie, ciubotica cucului, galbenele, sanziene, de rozul garofitelor, de albastrul florilor de nu-ma-uita, inut si şopîrliţă, de violetul florilor de muşcatul dracului şi clopoţei, iar pe marginea pădurii, florile de viorele si toporasi. Dar padurea si-a tesut in covorul ei fermecat floarea pastelui, viorele, brebenei, mierea ursului si gingasele lacramioare si lacramite, ce dau un aspect de sarbatoare parcului. Ce placuta e umbra platanilor cu cerceii lor verzi-galbui si a tulipierului cu cupele lui galbene.
Toamna cerceilor rosii de salba, coloreaza treptat frunzele verzi in galben-roscatul otetarului,a stejarului rosu, chiparosului de balta, ca apoi, vijelioasa, sa dezbrace toate aceste fiinţe fără glas de hainele lor împărăteşti. Chiar şi iarna, atunci cînd moare şi ultima floare tarzie de Hamamelis, imbracand cu promoroaca si blana alba, ramurile, florile şi frunzele moarte ce acoperă pămîntul viaţa locuitorilor parcului pare a continua prin rasinoasele vesnic verzi, a tufelor de vasc alb de pe ramurile foioaselor ce dau o nota de prospetime albului imaculat al zapezii. Indiferent din perioada din an, statornica lui frumusete stie sa-ti cheme privirea, sa o retina si sa o indrepte apoi spre alte frumuseti.