Palatul Parlamentului

• Este în Bucureşti, judet Bucureşti
• Construit în 1884
• Deschis turiștilor cu taxă de vizitare.

Palatul Parlamentului din București, cunoscut înainte de revoluție sub numele de Casa Republicii sau Casa Poporului, este a doua cea mai mare clădire din lume, după Pentagon şi a fost construită de Nicolae Ceauşescu, în cuida multor eforturi…

• Autor: Nicolae Ceauşescu
• Cod monument Istoric:
• Condiții de vizitare: numai în grup, parțial, ghid

Ideea construirii unui edificiu de acest gen, Ceausescu a preluat-o de la regele Carol al II-lea, care, în 1935, voia să ridice Camerea Deputaților pe Dealul Arsenalului, proiect facut de cei mai mari arhitecți ai vremii. În 1938, s-a anunțat începerea demolărilor în vederea deschiderii axului pentru viitoare construcţie, însă a început războiul şi lucrurile au rămas doar pe hârtie. În 1980, Nicolae Ceauşescu a decis începerea construirii Casei Poporului, fiind demolate clădirile pe 7 kmp şi relocaţi peste 40.000 de persoane, iar ceremonia oficială a așezării pietrei fundamentale a avut loc la data de 25 iunie 1984.

Din 1994, aici funcționează Camera Deputaților, după ce sediul inițial al instituției a fost donat Bisericii Ortodoxe Române. Aici este şi sediul Inițiativei de Cooperare Sud-est Europeană, din 1995. Senatul României s-a mutat aici începând din 2004. În acelaşi an, în palat s-a deschis Muzeul Național de Artă Contemporană, pentru care s-a realizat o anexă din sticlă de-a lungul ascensoarelor exterioare, pentru facilitarea accesului.
Ceauşescu nu a apucat să termine clădirea, aşa că aripa vestică, o parte din aripa de est, o parte din al doilea nivel, nivelul 3 subsol și celelalte aflate sub acesta, urmează a fi terminate. De asemenea, există un plan pentru construirea unor tunele ce leagă Calea 13 Septembrie cu subsolul clădirii.

Clădirea imensă are o suprafață la sol de 66.000 mp şi o suprafaţă desfășurată de 330.000 mp, iar din punct de vedere al volumului, 2.550.000 mc, fiind numai o idee mai mare decât piramida lui Keops. Măsoară 270 m x 240 m, are 86 m înălțime și 92 m sub pământ. Are 12 nivele la suprafață și alte 8 subterane. La construirea clădirii s-au folosit impresionante cantităţi de materiale: 1.000.000 mc de marmură, 5.500 de tone de ciment, 7.000 de tone de oțel, 20.000 de tone de nisip, 1.000 de tone de bazalt, 900.000 mc de esențe de lemn, 3.500 de tone de cristal, 200.000 mc de sticlă, 2.800 de candelabre, 220.000 mc de covoare, 3.500 mc de piele. La construcție au participat 700 arhitecți și aproximativ 20.000 muncitori care au lucrat în trei ture, 24 ore pe zi. În 1989, costurile clădirii erau estimate la 1.75 miliarde dolari, iar în 2006, la 3 miliarde Euro.

Clădirea Palatului Parlamentului are aproximativ 1.000 de încăperi, dintre care 440 birouri, peste 30 săli și saloane, patru restaurante, trei biblioteci, două parcări subterane, o sală de concerte. Sălile şi saloanele au fost denumite după 1989, ele evocând personalităţi sau evenimente importante în istoria ţării. Covoarele din aceste săli au fost lucrate la Cisnădie din lână, din piese mici și apoi cusute pe loc, în fiecare sală. Printre cele mai importante încăperi se numără:
Intrarea 13 Septembrie este un spaţiu unic, cu un hol mare, flancat de coloane sculptate din marmură, legat de scara monumentală. Motivul plafonului se reflectă ca într-o oglindă în decorul podelei, un mozaic inspirat de cel descoperit la Histria. Deasupra scărilor există o cupolă din sticlă albastră și un candelabru. Scara are 30 m înălțime și 27 m lățime și conduce la cabinetul Președintelui Senatului. În interiorul holului, dispuse simetric față de intrare, sunt două saloane de primire.
Sala Drepturilor Omului are o suprafață de 625 mp și este sala în care urmau să se țină ședințele Comitetului Politic Executiv al vechiului regim. Sala este complet lambrisată cu lemn de stejar. Sala este decoartă cu oglinzi din ipsos patinat, cu ornamente din stuc. Plafonul este bogat ornamentat. Candelabrul este realizat din cristal de Mediaș şi este al doilea ca mărime din clădire, având aproape două tone. Masa este rotundă, din lemn de stejar machetat cu lemn de cireș. Stilul predominant este cel renascentist. Covorul din sală e conform cu decorul parchetului de stejar colorat în diferite nuanțe, precum și modelul candelabrului.

Galeria de Onoare și holul Intrării Oficiale. Este un culoar lung de 150 m și lat de 18 m, cu uși din stejar, cu geam de cristal. Galeria conduce către spațiile reprezentative ale corpurilor de clădire. Ea se găsește în latura de est a edificiului, cu deschidere spre Piața Unirii. Este decorată cu elemente de inspiraţie brâncovenească. Există 34 coloane care sprijină bolțile, de formă octogonală, și sunt realizate din marmură albă şi roz. Aici se află cele două scări monumentale, cu câte o fereastă înaltă de 16 m. Ferestrele sunt acolerite cu draperii de 250 kg fiecare. Scările au fost refăcute de mai bine de cinci ori, deoarece trebuiau să fie exact pe măsura pasului lui, ca să nu obosească urcând. Deci ele au o înălțime a treptelor de doar 14-16 cm.

Sala Nicolae Bălcescu are capitelele coloanelor grecești dorice, din bronz, iar coloanele sunt din marmură roz de Rușchița. Candelabrele și aplicele din cristal au fost executate de artiști plastici la Mediaș. În această sală se găseşte singurul lucru care nu este roânesc: lemnul de mahon, din care sunt făcute ușile. Acesta este un cadou primit de Ceaușescu din partea prietenului său, Mobutu Sese Seko, președintele statului Zair (azi Republica Democrată Congo).
Sala Nicolae Iorga este decorată cu lemn, în principal, de stejar. Casetoanele formate între stâlpii de lemn sunt îmbrăcate cu mătase, material din care sunt făcute și draperiile. Pereții sunt ornamentați cu tablouri.
Sala Alexandru Ioan Cuza trebuia să se numească „România”, în planurile lui Ceauşescu aici fiind „Sala de seminare de documente și tratative”. Evident, este cea mai monumentală sală, cu o înălţime de 20 m și o suprafață de 2.040 mp. Sala are o arhitectură eclectică, cu coloane din marmură albă de Rușchița. Uşile imense sculptate cu motive decorative sunt încadrate în rame de marmură. Plafonul de iluminare este croit în boltă. Draperiile din brocart de catifea sunt cusute cu fir de aur. Are ieşire în balcon.
Sala Ion I. C. Brătianu este formată dintr-un spațiu central cu o deschidere de 42 m, despărțit de spațiile laterale de o suită de coloane libere, îmbrăcate în marmură. Are deschidere spre curţile interioare. Decorația din marmură se îmbină cu decorația realizată în aceeași manieră din stuc atât la pereți cât și la tavan. Draperiile de catifea roșie cu fir de aur și argint, cu pasmanterii și ciucuri au fost brodate de călugărițele din mănăstirile Agapia și Văratec.

Sala Tache Ionescu este decorată într-o manieră ce amintește de arta orientului antic. Tavanul este acoperit de o foiță de aur. Ventilaţia este făcută natural, deoarece Ceaușescu nu a vrut aer condiţionat, de frica otrăvirii. În sală sunt expuse lucrări de pictură și artă decorativă – tapiserii. Sala Tahce Ionescu este acum folosită mai mult pentru pentru târguri, expoziții, cocktail-uri, împreună cu sala Unirii, care o continuă.
Sala Unirii a fost proiectată pentru marile recepții. Este compusă dintr-o navă mare centrală (18/54m) și două nave laterale (6x42m), despărțite între ele prin două colonade. Pe pereţi există oglinzi de ipsos cu ancadramente din marmură albă de Rușchița, bogat ornamentate, iar tavanul este din sticlă. Sala are deschidere către parc, prin niște uși – ferestre înalte de 8m. Covorul, cu o suprafaţă impresionantă de1100 mp, a fost proiectat special, având elemente preluate din decorurile sălii. Are o greutate de aproape 3 tone. Pe pereții din capetele sălii, trebuiau să fie portretele celor doi soți, de 10 m înălțime.
Sala C.A.Rosetti este sală de spectacole, decorată cu elemente ale stilului cubist. Sala este dominată de un candelabru central imens, de 3 tone, cel mai important din întreaga clădire.

Conform World Records Academy, Palatul Parlamentului este cea mai mare clădire administrativă pentru uz civil ca suprafață din lume, cea mai scumpă clădire administrativă din lume și cea mai grea clădire din lume, intrând de trei ori în Cartea recordurilor.

Palatul oferă și programe de vizitare în mai multe limbi de circulație internațională.