Palatul Brâncovenesc de la Mogoşoaia

• Este în Mogoşoaia, Județul Ilfov
• Data începerii construcției: 1698
• Data finalizării construcției: 1702
• Deschis turiștilor cu taxă de vizitare.

Dacă ai drum prin Mogoşoaia, dă o raită şi pe la Palatul Brâncovenesc din localitate, ca să-ţi clăteşti ochii cu frumuseţea unei clădiri istorice…

• Construit la iniţiativa domnitorului Constantin Brâncoveanu
• Cod monument Istoric: IF-II-a-A-15298
• Condiții de vizitare: conform programului

Palatul Brâncovenesc de la Mogoşoaia sau, simplu, Palatul Mogoşoaia se află la o distanţă de numai 15 km de Bucureşti, în Judeţul Ilfov. Clădirea impunătoare şi corpurile adiacente au aparţinut domnitorului Constantin Brâncoveanu şi descendenţilor săi timp de 120 de ani, din 1702 (data finalizării construcţiei), apoi au intrat în posesia familiei Bibescu. Istoricii cred că denumirea Palatului este dată de numele văduvei boierului Mogoş, proprietara pământului pe care imobilul a fost ridicat.

Complexul, construit în stil arhitectural românesc renascentist (brâncovenesc), include clădirea principală, o curte vastă delimitată de un turn de veghe, o bucătărie sau cuhnia, în limbaj arhaic, o casă de oaspeţi, cavoul familiei Bibescu, gheţăria şi, în imediata vecinătate, biserica „Sfântul Gheorghe”.

O perioadă, ce a urmat execuţiei domnitorului Constantin Brâncoveanu şi a familiei sale (în 1714, la Constantinopol), palatul a fost transformat în han de către otomani; în cele din urmă, Ştefan Cantacuzino a răscumpărat proprietatea de la Mogoşoaia, care, mai apoi, a revenit marelui ban Constantin Brâncoveanu, nepotul domnitorului, a cărui urmaşi au stăpânit complexul de clădiri până la începutul secolului al XIX-lea.

Ca orice altă clădire istorică de mare însemnătate, Palatul Brâncovenesc de la Mogoşoaia a fost devastat în repetate rânduri, în timpul războiului ruso-turc din 1768-1774, dar şi în vremea revoluţiei din 1821.

Din 1832, palatul de la Mogoşoaia a trecut în proprietatea familiei Bibescu, prin căsătoria lui Zoe Mavrocordat (fiica adoptivă a lui Grigore Brâncoveanu) cu domnitorul Gheorghe Bibescu. Sub stăpânirea familiei Bibescu, imobilul suportă o serie de lucrări de renovare, iniţiate mai întâi de Nicolae Bibescu, apoi de Martha Bibescu, lucrări zădărnicite, însă, în timpul Primului Război Mondial.

Lucrările de restaurarea a palatului au fost reluate în 1920, tot la iniţiativa Marthei Bibescu, revenită în ţară după un periplu în Londra. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, palatul a devenit punctul de întâlnire al diplomaţilor aliaţi, iar la finalul acestei teribile etape, a fost naţionalizat de guvernul comunist, mai apoi vandalizat. În 1957 autorităţile de stat au transformat imobilul de la Mogoşoaia în secţia feudală a Muzeului Naţional de Artă.

Astăzi, complexul impunător găzduieşte Muzeul de Artă Brâncovenească. În clădirea principală mai pot fi admirate, la etaj, apartamentele familiei princiare la care se poate ajunge din curte, urcînd pe o scară exterioară. La parter se află încăperile servitorilor, iar subsolul este rezervat pivniţei – cu tavan format din patru domuri. Serele sunt folosite şi în prezent pentru cultura florilor, dar şi ca ateliere de educaţie plastică pentru copii.

Înăuntrul Bisericii „Sfântul Gheorghe” vei putea admira, cu melancolie, şi tabloul votiv de unde privesc portretele domnitorului Constantin Brâncoveanu şi ale celor patru fii ai săi.