De ce să vezi acest obiectiv?
Pentru că este o rezervaţie mixtă, care protejează specii rare de floră şi faună.
- Este în Andreiaşu de Jos, Județ Vrancea
- Unitate geografică: Subcarpaţii de Curbură
- Deschis turiștilor fără taxă de vizitare.
- Fără condiții de campare
Pădurea Cenaru se remarca prin arborii, care ajung la o vârstă de 200 de ani…
- Trasee amenajate: da
- Trasee marcate: nu
- Condiții de vizitare: parțial/ bocanci
Pădurea Cenaru se afla în Subcarpaţii de Curbură, în versantul drept al Milcovului, Include vârfurile Cenaru (898 m.) și Gârbova (879 m.). Limitele rezervaţiei se întind la nord: prin albia pârâului Bursici, albia pârâului Cenaru, valea pârâului Boldanului până în Valea Milcovului, apoi intersectează valea pârâului Ursa până la confuenţa acesteia cu afluentul de dreapta, urmărind valea în amonte, până la izvor, de aici limita merge pe Plaiul Cenarului şi valea Pârâului Gârbova, până la confluenţa cu pârâul Alunu; la est, limita urmează valea pârâului Aluni, Plaiul Alunului, până în Vf. Gârbova; la sud, limita pleacă din Vf. Gârbova, prin Culmea Colţul Porcului, până la izvoarele pârâului Bursuci.
Pădurea Cenaru a fost înfiinţată ca arie protejată în 1973, apoi a fost declarată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național Secțiunea a III-a – zone protejate). Are o suprafaţă de 383,20 ha şi reprezintă o zonă montană, cu văi înguste, abrupturi, versanți cu pante înclinate, relief fragmentat de valea Milcovului și afluenții acestuia, păduri și pajiști. Pădurea adăpostește exemplare de arbori seculari cu specii de tisă (Taxus baccata), brad (Abies) și fag (Fagus sylvatica); ierburi și o mare varietate faunistică specifică lanțului carpatic al Orientalilor.
Din acest motiv, în 2007, rezervaţia s-a suprapus cu situl Natura 2000, pentru conservarea speciilor. Rezervaţia se remarcă şi prin asociaţii fitogeografice deosebite. Aici există peste 370 de specii de plante.
Aici există aproximativ 1000 de exemplare de tisă, arbore atlantic central european, declarat monument al naturii. Exemplarele seculare ating 18 metri înălţime şi un diametru la bază de 30-35 cm. Arborii de tisă se amestecă cu arbori seculari de fag şi brad.
În vegetaţie există specii floristice rare, precum: papucul doamnei (Cypripedium calceolus), smeoaia (Seseli gracile), brustur-negru (Symphytum cordatum), breabăn (Cardamine glanduligera), căpșunică (Cephalanthera rubra), poroinic (Dactylorhiza maculata), mlăștiniță (Epipactis helleborine), crucea voinicului (Hepatica transsilvanica), pecetea lui Solomon (Polygonatum verticillatum), piciorul-cocoșului (Ranunculus carpaticus), lăptucul oii (Telekia speciosa), cujucărea de munte (Valeriana tripteris), mierea-ursului (Pulmonaria rubra), papură din specia Typha shuttleworthii, Koeleria macrantha (o specie graminee endemică pentru această zonă) sau un rogoz din specia Carex sylvatica ssp. sylvatica)
Fauna este şi ea destul de bogată, unele specii fiind menţionate în anexa I-a a Directivei Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992 şi pe lista roșie a IUCN. Dintre acestea, sunt mamiferele:urs brun (Ursus arctos), lup cenușiu (Canis lupus), mistreț (Sus scrofa), căprioară (Capreolus capreolus), cerb (Cervus elaphus), râs (Lynx lynx), vulpe (Vulpes vulpes), pisica sălbatică (Felis silvestris), viezure (Meles meles); reptilele: arpele de alun (Coronella austriaca), șarpele lui Esculap (Elaphe longissima), gușter (Lacerta viridis), șopârlă de câmp (Lacerta agilis), năpârcă (Natrix natrix), vipră (Vipera berus), ivorașul-cu-burta-galbenă (Bombina variegata), broasca mare de lac (Rana ridibunda), broasca-roșie-de-munte (Rana temporaria), broasca-roșie-de-pădure (Rana dalmatina), salamandra de foc (Salamandra salamandra); şi insectele: rădașcă (Lucanus cervus) și croitorul alpin (Rosalia alpina)
Rezervaţia este deosebit de vulnerabilă la degradarea terenului prin eroziuni sau alunecări de teren. Relieful este foarte fragmentat, cu pante de 18-35° şi văi deosebit de înguste, cu maluri de 50-70 de metri.
Până în anul 2015, rezervaţia se află într-un proiect cofinanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională pentru management şi dezvoltare durabilă, dar şi pentru şi promovarea zonei.
Accesul la Rezervaţia Naturală Pădurea Cenaru se face pe DJ205A Focşani-Andreiaşu-Butucoasa, continuat pe drumul forestier de pe valea Gârbovei/drumul forestier de pe valea pârâului Cenaru.
