Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”

De ce să vezi acest obiectiv?

Pentru că este singurul observator public al municipiului București.

• Este în Bucureşti, judeţ Bucureşti
• Construit în 1909
• Deschis turiștilor cu taxă de vizitare.

Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” este locul din care vizitatorii pot vedea Luna, planetele și alte obiecte cerești, stele duble, roiuri stelare, și chiar galaxii…

• Constructor/ Autor: Vasile Urseanu
• Condiții de vizitare: în timpul programului

Observatorul Astronomic îşi are rădăcinile în anul 1908, când Victor Anestin în cooptează pe amiralul Urseanu în Societatea Astronomică Română „Camille Flammarion”. La scurt timp, amiralul devine preşedintele societăţii. Această societatea avea ca scop înființarea unui observator astronomic popular. Aşa că, amiralul Urseanu demarează începerea lucrărilor la clădirea în formă de corabie, de pe Bd. Lascăr Catargiu, contribuind el însuşi financiar. În 1910, observatorul era gata şi era promovat intens în publicaţiile vremii. A fost dotat cu o luneta Zeiss de 150 mm diametru și distanță focală de 2,7 metri. Luneta era a treia ca mărime din țară la data aceea.

Până în 1916, a funcţionat ca observator particular. În anul 1926, amiralul Urseanu s-a stins din viaţă, iar luneta a fost demontată şi depozitată în subsolul clădirii, astfel că activitatea astronomică a grupului a încetat. Văduva amiralului, Ioana Urseanu, a donat imobilul primăriei București contra unei rente viagere, cu condiţia de a păstra memoria acestei realizări unice. Primăria a decis a găzdui Pinacoteca București, o colecție de picturi înființată la 1 iunie 1933, prin decret regal, de regele Carol al II-lea al României. Iar pentru a îndeplini dorinţa amiralului, pe placa comemorativă din interiorul clădirii, sub portretul familiei Urseanu realizat de pictorul Camille Ressu, sunt săpate în marmură cuvintele: „După o viață de muncă și credință, au dăruit acest lăcaș ca să fie adăpost de arta și prilej de înălțare sufletească”.

Astronomul român Nicolae Donici a încercat să reinstaleze luneta, însă intenţiile sale nu s-au realizat, el plecând în Egipt.

În 1949, cele mai valoroase tablouri ale Pinacotecii au fost preluate de Galeria Națională, cele rămase formând Muzeul de Artă a Municipiului București care a fuzionat cu Muzeul de Istorie al Bucureștiului. În acelaşi an,  academicianul Călin Popovici, cu ajutorul prof. dr. Aurel Iacovache și cu sprijinul academicianului George Demetrescu – pe atunci director al Observatorului Astronomic al Academiei– a reușit să determine autoritățile municipale de atunci, să se ocupe de repunerea în valoare a ecuatorialului și a observatorului.

Aşa că, în clădire s-a înființat Muzeul Ştiințelor Experimentale, inaugurat la 1 Mai 1950, în care s-a redat clădirii menirea inițială, aceea de Observator Astronomic. O primă expoziție astronomică, bazată exclusiv pe fotografii și desene originale, rezultate din observațiile proprii, a fost organizată încă din 1952 într-una din sălile de la etajul I. Ea era completată prin expunerea unor piese rezultate din activități practice.

În anii ’60, observatorul a primit dotări cu aparatura fotografică modernă și laborator fotografic, o lunetă ecuatorială Zeiss 80/1200 mm, o lunetă azimutală de 80/500 mm, un celostat polar Zeiss de 120 mm diametru. Mai mult, s-a construit și instalat telescopul newton-cassegrain de 450 mm diametru (cel mai mare din țară în acel moment). Acesta a funcționat până în 1970.
În 1968 s-a constituit Astroclubul Bucureşti, care funcţionează şi astăzi, din astronomi pasionaţi şi profesionişti. Ei contribuie la realizarea programelor de observaţii.

Observatorul a oferit de atunci posibilitatea ca oricine să vadă prin lunetă bolta cerească şi să efectueze observaţii şi cercetări astronomice.
Din 1990, clădirea a devenit sediul Agenției Spațiale Române, iar în 1996 Observatorul a fost reinaugurat ca „Observator Astronomic Municipal”. În anul 2008, Observatorul a fost dotat cu un telescop MEADE LX200R de 30 cm în diametru și cu o lunetă care permite observarea Soarelui în altă lungime de undă. Astfel vizitatorii pot observa erupțiile solare și corpurile cerești la o calitate mai mare.

La Observator, vizitatorilor li se prezintă istoria astronomiei, telescopul original al amiralului Vasile Ursenu, manuscrise, obiecte şi biblioteca. Ei pot observa astrele prin lunetele de pe terasa observatorului, primesc informații de specialitate din partea personalului observatorului şi răspunsuri la întrebări.