Muzeul National Secuiesc

• Este in Sfântu Gheorghe, Județul Covasna
• Instituţia este deschisă vizitatorilor din 1875
• Deschis turiștilor cu taxă de vizitare.

Muzeul Naţional Secuiesc este o radiografie a comunităţii din Ţinutul Secuiesc…

• Constructor/ Autor: Clădirile care îl adăpostesc au fost proiectate de Károly Kós
• Cod monument Istoric: CV-II-a-A-13104
• Condiții de vizitare: conform orarului

Instituţia este deschisă vizitatorilor din 1875 şi funcţionează drept un muzeu regional finanţat de Consiliul Judeţean Covasna. Data care figurează în ştampila muzeului, 1879, reprezintă anul în care instituţia a devenit bunul public al comunităţii secuieşti. Muzeul Naţional Secuiesc îşi propune cercetarea şi prezentarea comunităţii şi memoria culturală regională din Ţinutul Secuiesc. Clădirile care îl adăpostesc au fost proiectate de Károly Kós şi se află pe strada cu acelaşi nume din municipiul Sfântu Gheorghe. Edificiile găzduiesc: biblioteca, secţia de ştiinţele naturii, secţia de arheologie-istorie şi cea de etnografie. Din complexul muzeal fac parte şi câteva unităţi externe cu sediul în Sfântu Gheorghe (Galeria de Artă şi Centrul de Arte Plastice) şi în judeţ (Tg. Secuiesc, Cernat, Baraolt şi Zăbala).
Biblioteca păstrează colecţii de carte veche, arhiva presei de epocă, cel mai valoros obiect muzeal fiind Codicele Apor. Acesta conţine psalmi din prima traducere maghiară a Bibliei (sec. al XV-lea). Traducerea este a patra în rândul lucrărilor literare maghiare păstrate.

În secţia de Ştiinţele Naturii se află peste 60.000 de obiecte, printre care se numără: una dintre cele mai reprezentative colecţii paleontologice de mamifere pliocene şi cuaternare de pe cuprinsul Europei Centrale şi de Est, una dintre cele mai mari colecţii de ciuperci din România şi colecţia de fluturi „Diószeghy” ce conţine peste 23.000 exemplare.
Colecţia de arheologie numără peste 50.000 de obiecte reprezentative mai ales pentru cultura neolitică-eneolitică Ariuşd. Expoziţia de bază prezintă, de altfel, cultura materială a regiunii pe o durată de 35.000 de ani.
Mărturii privind rolul militar al secuimii în evul mediu sunt incluse în colecţiile de istorie. Acestea păstrează, totodată, relicve paşoptiste, mobilă şi sticlă de valoare din punct de vedere al istoriei culturii şi civilizaţiei din zonă.

Secţia de etnografie numără peste 15.000 de obiecte, între care broderii domneşti din secolele XVII-XVIII şi o colecţie generoasă de cahle şi de ceramică, mobilă veche sculptată sau pictată sau o colecţie de jucării populare tradiţionale. O altă expoziţie, în aer liber, prezintă porţi secuieşti, stâlpi funerari sculptaţi, dar şi o casă veche din zona Ciuc, ce datează din 1767 şi este mobilată parţial cu piese originale.
Dintre unităţile externe, foarte interesant este şi Muzeul Breslelor din Târgul Secuiesc. Acesta găzduieşte colecţii şi expoziţii valoroase din istoria oraşului, a breslelor şi a meşteşugurilor. Sunt prezentate publicului utilaje de intervenţie ale pompierilor din sec. XIX-XX, dar şi o colecţie impresionantă de păpuşi în port popular (peste 350 exponate) numită „Zsuzsi şi Andris”. La iniţiativa specialiştilor din muzeu, Studioul foto „Bogdan”, de la sfârşitul sec. al XIX-lea, a devenit o atracţie în zonă. Aici se lucrează numai la lumină naturală, efectele fiind pe măsura experimentelor îndrăzneţe.