Muzeul National al Hartilor si Cartii Vechi Bucuresti

• Este in Bucureşti, Județ Bucureşti
• Deschis turiștilor cu taxă de vizitare.

Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi din Bucureşti poate fi considerat o instituţie unicat în peisajul muzeografic românesc şi european…

• Cod monument Istoric: B-II-m-B-19094
• Condiții de vizitare: conform orarului

Muzeul este situat pe strada Londra, într-un cartier select din Capitală; are un statut de unicat şi pe plan european. Instituţia prezintă publicului o colecţie sistematizată de hărţi şi gravuri vechi, în număr de peste 800. În timpul vizitei sale, privitorul este introdus în universul epocilor trecute, asistînd la scene rurale sau din viaţa urbană, costume, clădiri vechi şi alte aspecte ale civilizaţiei româneşti de demult.

Turiştii îi vor descoperi aici pe marii creatori de hărţi ai Renaşterii: Lorenz Fries, Sebastian Münster – a cărui cosmografie a dominat cea de-a doua jumătate a secolului al XVI – lea. Mai apoi, vor parcurge, vizual, secolul de aur al cartografiei olandeze: Gerard Mercator, Abraham Ortelius sau Blaeu, în timpul cărora acurateţea hărţilor a fost însoţită de o îmbogăţire artistică a elementelor componente (au apărut cartuşe, chenare, figuri simbolice, florale, animaliere, ce transformau harta într-o lucrare de artă). Unul dintre scopurile acestui muzeu este, de altfel, promovarea semnificaţiei culturale a hărţilor, văzute drept adevărate capodopere artistice.

Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi din Bucureşti include numeroase obiecte de patrimoniu, dispuse în următoarele colecţii: Cartografie Istorică, Cursul Dunării, Marea Neagră, Ţările Române, Vedute şi Bucureşti. Dintre acestea, deosebite sunt xilogravurile şi planşele ce înfăţişează aspecte reprezentative pentru viaţa în Bucureşti în cele mai vechi timpuri, vederile de ansamblu asupra oraşului sau xilogravurile, ce prezintă locuri pitoreşti din Capitală, încă de la înfiinţarea lor (cum este, de exemplu xilogravura care înfăţişează Hanul lui Manuc).
Muzeul este decorat tot în scopul reînvierii atmosferei de odinioară.

Cele 16 încăperi ale instituţiei conţin şi obiecte care nu fac parte din patrimoniul propriu-zis al muzeului (bufetul din lemn sculptat, globul pământesc uriaş de la parter), dar au un puternic rol estetic, folosit pentru a completa latura ştiinţifică  a locului. Ferestrele conţin vitralii cu o cromatică intensă, tavanele sunt acoperite cu picturi sau diverse desene astrologice. Istoria României este reprezentată grafic în toate camerele muzeului, iar exponatele (hărţi vechi înrămate, gravuri, litografii) sunt aşezate într-o ordine istorică şi cronologică.

În acest spaţiu sunt organizate şi diverse expoziţii temporare, evenimente, precum: Midsummer Mindscapes, o expoziţie centrată pe geografie afectivă şi spaţiu imaginar, realitate alternativă şi multitasking, mental colectiv şi stereotip, spaţiu intim şi spaţiu urban.

Expoziţia a fost o creaţie a absolvenţilor departamentului FVPCI al Universităţii de Arte din Bucureşti şi îmbina fotografia, arta video, colajul, instalaţia şi obiectul. Muzeul este şi locul de desfăşurare a unor serii de prelegeri, ca cele susţinute de scriitorul Cristian Tiberiu Popescu despre „Spectaculosul Univers al Cărţii Esoterice”.