Muzeul Naţional al Agriculturii

De ce sa vezi acest obiectiv?

Pentru că nu vezi în fiecare zi un muzeu al agriculturii, care găzduieşte expoziţii de artă contemporană.

• Este în Slobozia, Județul Ialomiţa
• Deschis turiștilor din 1996. 

În Slobozia, într-un fost magazin de mobilă, funcţionează Muzeul Naţional al Agriculturii, o instituţie cel puţin remarcabilă…

• Înfiinţat printr-o Decizie a Prefecturii Judeţului Ialomiţa
• Condiții de vizitare: în limitele programului

Muzeul Naţional al Agriculturii din Slobozia a intrat în peisajul instituţiilor muzeale din România în 1990, printr-o Decizie a Prefecturii Judeţului Ialomiţa. Pentru public, însă, muzeul a fost deschis în mod oficial la data de 25 martie 1996, la iniţiativa lui Răzvan Ciucă, fostul director al instituţiei.

Muzeul funcţionează într-un fost magazin de mobilă a cărui înfăţişare te poate induce, uşor, în eroare. Dacă nu te-ai informat înainte, ai putea crede că imobilul pastelat are o cu totul altă menire, decât găzduirea unui muzeu, ce valorifică istoria agriculturii, antropologia agrară, arheologia industrială de pe tot cuprinsul României.

Printre obiectele de patrimoniu pe care le poţi studia aici se numără Biserica de lemn „Poiana”, un monument istoric şi de arhitectură, ce datează din anul 1737 şi vestigii ale Fermei model Perieţi – cea mai mare fermă de seminţe de legume şi flori din estul Europei din prima jumătate a secolului XX.

De asemenea, muzeul pune la dispoziţia publicului numeroase unităţi în aer liber, precum un hambar din anul 1869, cuptoare tradiţionale pentru copt pâinea, o moară cu pietre pentru măcinat grâu şi porumb „KORONA”, din Braşovul anului 1910, o moară cu valţuri „GANZ” din 1894, o instalaţie formată dintr-o moară cu pietre din anul 1935 şi o piuă de finisat postavul, ambele pornind cu ajutorul unui motor „DEUTZ” din 1912, provenind din Dănicei, judeţul Vâlcea.

Dintre cele peste 13.000 de piese ce fac parte din colecţiile Muzeului Naţional al Agriculturii se remarcă şi: unelte tradiţionale, maşini agrare, instalaţii de arheologie industrială, piese etnografice, din domeniul istoriei şi memorialisticii, diverse obiecte de artă, religie, dar şi unele mijloace de transport din vremurile de demult.

Deosebite sunt documentele şi obiectele din domeniul istoriei şi memorialistice, piese aparţinînd unor personalităţi notabile din domeniul agriculturii româneşti. Toate acestea sunt organizate în fonduri speciale, ca de exemplu: Fondul Stoianovici (axat pe Ferma model Perieţi din judeţul Ialomiţa şi asupra fondatorilor săi, Aureliu Ioan Popescu şi Lelia Urdărianu), Fondul Dumitru N. Seceleanu, preşedintele Sindicatului Agricultorilor din Ialomiţa, Fondul Aurelian Pană, printre altele preşedinte al Academiei de agricultură, Fondul Midvighi, ce păstrează documente referitoare la ferma viticolă Horia – Ţifeşti şi Fondul Fundata, ce păstrează documente relevante privind Fenomenul Deportărilor din Bărăgan.

La fel de impresionante sunt arhiva ştiinţifică şi documentară, cu peste 70.000 de unităţi, biblioteca instituţiei, cu un fond de peste 11.000 de unităţi şi parcul din jurul muzeului, unde vieţuiesc peste 55 de specii dendrologice. Muzeul Naţional al Agriculturii găzduieşte de-a lungul anului diverse expoziţii temporare, chiar şi de artă contemporană, şi organizează, periodic, manifestări precum „Casa Pâinii” şi „Noi-Voi”.

De asemenea, pentru programele organizate şi pentru patrimoniul găzduit, instituţia a primit, de-a lungul timpului, diverse medalii, diplome şi trofee internaţionale, ce îi atestă valoarea incontestabilă.