Muzeul Municipiului Bucureşti

• Este în Bucureşti,  judeţ Bucureşti
• Construit în 1833-1835
• Inaugurat în 1921, redeschis la Palatul Şuţu în 1959
• Deschis turiștilor cu taxă de vizitare.

Muzeul Municipiului Bucureşti este adăpostit în clădirea Palatului Şuţu si prezintă istoria capitalei de la începurutile îndepărtate până în epoca modernă…

• Constructor/ Autor: Costache Grigore Şuţu
• Cod monument Istoric: LMI B-II-m-A-18221
• Condiții de vizitare: ghid

Palatul începe să fie construit în 1833, când Costache Grigore Şuţu îi aduce pe arhitecţii vienezi Conrad Schwink și Johann Veit pentru a se ocupa de lucrare, terminată parţial în 1835. Edificiul a fost construit în stil neogotic, cu patru turnuleţe poligonale amplasate în părţile laterale. Are o cupolă mare, ce oferă spaţiu în interior. În 1836, Costache Şuţu comandă meşterului austriac Eser un policadru de alamă, cu 24 de sfeşnice, identic cu cel de la Biserica Sf Ioan cel Nou. Decorarea holului central a fost realizată în 1862 de Karl Storck, renumit sculptor si artist decorator. Pe peretele din faţă al holului a fost pusă oglinda de la Murano, iar deasupra este medalionul sculptat în lemn al Irinei Şuţu, soţia proprietarului. Cei doi soţi s-au ocupat mult atât de palat, cât şi de parcul ce-l înconjura, unde au făcut o fântână precum cele de la Versailles şi adus pelicani, fazani şi păuni. Palatul străculcea în acea perioadă, era recunoscut şi admirat. În primul război mondial, palatul a devenit reşedinţa generalului Tülff von Tscheppe und Weidenbach, guvernatorul teritoriului ocupat.

În acest timp, Consiliul Bucureştilor a aprobat înfiinţarea „Muzeului Comunal Bucureşti”, în iunie 1921. Muzeul primeşte sediu abia în 1930, în  Casa Moruzi de pe Calea Victoriei nr.117, monument istoric ridicat la 1825, cunoscut şi sub numele de „Casa cu lanţuri”. Aici se inaugurează în 22 noiembrie 1931 şi stă până în 1940, când casa se degradase mult prea mult. Atunci, Muzeul avea peste 4.300 de obiecte în patrimoniu. Autorităţile au mutat muzeul în şase locaţii, până în 1956, când îi dă ca sediu Palatul Şuţu. Din acest an şi până în 1958 s-au făcut restaurări. Muzeul s-a redeschis la 23 ianuarie 1959, în ajunul centenarului Unirii Principatelor.
În 1984, se înfiinţează Muzeul de Istorie şi Artă al Municipiului Bucureşti prin unirea Muzeului de IStorie cu cel de Artă. În decembtie 1999, devine Muzeul Municipiului Bucureşti.

În prezent, muzeul are în jur de 400.000 de piese, obţinute din cercetări arheologice, donaţii sau achiziţii. Muzeul are colecţii de documente, hărţi şi planuri, fotografie, tipărituri şi imprimate, costume şi accesorii, arme, artă decorativă, artă religioasă, artă plastică, sculptură şi arheologie.
Colecţiile sunt prezentate în mai multe încăperi. Prima este Salonul Roşu, care pune în evidenţă stilurile folosite în decorarea interioarelor de-a lungul istoriei Bucureştiului prin structuri şi ornamente, piese de mobilier, documente, relatări. Salonul reconstituie unul tipic bucureştean, de la sfârşitul secolului al XIX-lea.

În cea de-a doua sală se află Arheologia, cu descoperirile făcute pe teritoriul Bucureştiului, cu urme de locuire din anul 150.000 î.Hr., ceea ce face din oraş unul dintre cele mai vechi zone locuite din Europa. Aici mai sunt şi alte descoperiri impresionante din neolitic (piese rituale) şi din epoca bronzului (arme, accesorii), din vremea dacilor şi romanilor.

În a treia sală este expus Evul Mediu, când în Bucureşti s-a format un centru comercial şi manufacturier care permitea voievozilor să stabilească aici capitala. Tot în acestă perioadă este botezat oraşul, iar în această privinţă circulă mai multe legende: cea a ciobanului Bucur, a voievozilor Radu Negru şi Mircea cel Bătrân. Prima atestare a numelui datează de pe vremea domnitorului Vlad Ţepeş, din 1459. Sala feudală mai prezintă obiecte ca Biblia lui Serban Cantacuzino (1688) şi sabia lui Constantin Brâncoveanu.

A patra sală de expoziţie este Sala Unirii. După dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Moldovei şi al Ţării Româneşti (1857 şi 1859), capitala s-a stabilit la Bucureşti. În sală este prezentată istoria continuată de venirea la conducerea ţării a lui Carol de Hohenzollern, cucerirea independenţei de stat prin războiul din 1877-1878, transformarea vechii Românii în regat şi unirea cu Transilvania la 1918. Printre obiectele expuse aici, se află trusa de birou atribuită familiei Rosetti, luleaua domnitorului Alexandru loan Cuza, trusa de campanie a generalului Ieremia Grigorescu, sabia regelui Ferdinand.

Nu uitaţi să verificaţi vremea Bucuresti şi programul de vizită, bineînţeles, înainte de a vă hotărî să vizitaţi acest obiectiv.