Muzeul Memorial Costache Negri

• Este în Costache Negri, Judeţul Galaţi
• Construit în secolul XIX, inaugurat ca muzeu în 1986
• Deschis turiştilor cu taxă de vizitare.

Muzeul Memorial Costache Negri a fost locul în care fruntaşii generaţiei paşoptiste se întâlneau înainte de 1848, iar expoziţia prezintă ambientul în care s-a desfăşurat spititul paşoptist…

• Constructor/ Autor: familia lui Costache Negri
• Cod monument Istoric:

Conacul a fost construit la începutul secolului al XIX-lea, în stilul caselor ţărăneşti din Moldova, însă mai evoluat. Casa a fost locul în care deseori, Costache Negri se întâlnea cu liderii generaţiei paşoptiste: Mihail Kogălniceanu, Nicolae Bălcescu, Vasile Alecsandri, Alexandru Ioan Cuza şi alţii, pentru a discuta principiile pe care le-au susţinut în acea vreme. Alături de aceştia, trasa programele de emancipare ale Principatelor Române. Multe dintre ideile dezbătute în acest loc au stat la baza documentelor programatice folosite în Revoluţia de la 1848. Gazda era deosebită, crea o atmosferă deosebită încântându-şi musafirii. Întâlnirile acestora, în special din zilele de 21 mai, au devenit o tradiţie pe care comunitatea gălăţeană încă o păstrează.

În 1943, clădirea a fost declarată monument istoric şi s-a decis să fie transformată în muzeu, decizie ce se concretizează abia 25 de ani mai târziu. Muzeul a fost inaugurat pe 21 mai 1986. Pe 19 mai 1973, a fost dezvelit bustul lui Costache Negri sculptat în piatră de Boris Leonovici si aşezat în faţa conacului.

Expoziţia muzeului se desfăşoară în şapte săli ce imită atmosfera specifică epocii, unde se poate înţelege mai bine felul în care s-a conturat spiritul paşoptist, cel unionist, precum şi modul în care s-au concretizat în secolul al XIX-lea. Aici, vizitatorii pot admira mobilier şi piese de artă decorativă din renumite stiluri europene, picturi, fotografii, fotocopii şi documente ce surprind viaţa şi activitatea lui Costache Negri, familiei şi colaboratorilor lui.

Costache Negri s-a născut la 14 mai 1812 la Iaşi, într-o familie de boieri înstăriţi. A studiat în Franţa şi Italia, iar în perioada Revoluţiei de la 1848 era la Paris, unde e a prezentat guvernului de acolo noul tricolor românesc. Această fapta este cea din cauza căreia i s-a interzis să se mai întoarcă în Moldova. S-a dus la Braşov, unde a participat la realizarea declaraţiei de principii de la 1848 şi la cea prin care prin care se cerea demiterea domnitorului Mihail Sturza. A fost un mare susţinător reformei politice majore în Moldova. Însă, înfrângerea revoluţiei, l-a forţat să fugă în Franţa.
Noul domnitor al Moldovei, Grigore Alexandru Ghica, l-a adus înapoi în ţară şi l-a numit în funcţii judecătoreşti şi administrative. În 1855 a fost trimis într-o misiune diplomatică la Constantinopol şi la Viena pentru a susţine unirea Principatelor Române, iar în 1856 face parte din Comitetului Unirii, convocat la Iaşi.
Costache Negri a susţinut dubla alegere a domnitorului Alexandru Ioan Cuza din 1859 şi el însuşi a mers la Constantinopol pentru a îl convinge pe sultan să recunoască unirea definitivă.
Costache Negri a fost bun prieten cu domnitorul Cuza, iar momentul abdicării acestuia l-a întristat suficient încât s-a decis să abandoneze viaţa politică. S-a retras la Târgu Ocna, unde s-a dedicat pasiunilor sale, numismatica şi colecţionarea de tablouri.
A murit pe 28 septembrie 1876 şi a fost înmormîntat la Mănăstirea Răducanu din Târgu Ocna.