Muzeul memorial „Casa Mureşenilor”

De ce sa vezi acest obiectiv?

Pentru că expune viaţa şi activitatea familiei Mureşenilor, o familie care a avut un rol important în viaţa culturală şi politică a ţării!

• Este în Braşov, Județ Braşov
• Construit în 1968
• Deschis turiștilor cu taxă de vizitare.

 Muzeul memorial „Casa Mureşenilor” se află în Piaţa Sfatului nr. 25…

• Constructor/ Autor:
• Cod monument Istoric: BV-II-a- A-11393
• Condiții de vizitare: parțial/ghid/doar în anotimp/închis turiștilor

Donaţia făcută de urmaşii familiei Mureşianu a făcut posibilă înfiinţarea în anul 1968 a muzeului memorial „Casa Mureşenilor”. Aceasta consta în spaţiul pentru amenajarea muzeului, o colecţie valoroasă de mobilier, pictură, sculptură şi o arhivă de peste 25.000 de documente, care este una dintre cele mai bogate şi importante arhive de familie.
Până în anul 1998, Casa mureşenilor a fost subordonată Muzeului Judeţean de Istorie Braşov, an când a devenit muzeu de sine stătător.  
Muzeul infăţişează viaţa şi activitatea membrilor Mureşianu, în special a  poetului Andrei Mureşean, autorul imnului de stat al României, a publicistului Iacob Mureşianu (1812-1887), a fiului său Aurel Mureşianu (1847-1909), gazetar şi publicist şi continuator la conducerea „Gazetei de Transilvania”, şi a compozitorului Iacob Mureşianu jr.
La intrarea în muzeu se află o sculptură din bronz care îl reprezintă pe Iacob Mureşianu, tatăl. Patru încăperi ale muzelui sunt dedicate vieţii culturale a Braşovului din a doua jumătate a sec. al XIX-lea.
 
Colecţia de artă decorativă şi artă plastică este constituită din piese de mobilier Biedermayer, care au aparţinut familiei Mureşianu, tablouri ale pictoriţei Elena Mureşianu (1862-1924), de altfel, prima pictoriţă din Braşov, şi sculpturi lucrate de Traian Mureşianu (1864-1901), care a fost şi bariton la Opera din Viena.

Mureşenii au condus mai bine de o jumătate de secol ziarul politic „Gazeta de Transilvania”, corespondând cu toţi fruntaşii politici ai vremii lor, atât din Ardeal, cât şi din celelalte provincii locuite de români., astfel că arhiva familiei Mureşianu cuprinde o bogată corespondenţă politică, numeroase manuscrise ale Mureşenilor şi ale corespondenţelor ziarelor conduse de aceştia.

În cadrul muzeului este expusă şi o colecţie de instrumente muzicale. Iacob Mureşianu (1812-1887), un susţinător înfocat al rolului culturii în evoluţia unei naţiuni, este cel care a pus bazele mai multor şcoli primare şi a creat statutele şi programele de studiu în vederea înfiinţării unor facultăţi de drept şi agronomie în limba română.
 
A fost format în şcolile oraşului Blaj, iar în anul 1837 a venit la Braşov pentru a fi primul director al unei şcoli şi pentru a-l ajuta pe Goerge Bariţiu să redateze primul ziar politic al românilor ardeleni. În anul 1850, va deveni proprietarul absolut al „Gazetei de Transilvania”. În anul 1877, va deveni membru al Academiei Române.

Andrei Mureşianu (1816-1863), după absolvirea Facultăţii de Teologie din Blaj, va veni la Braşov pentru a lucra împreună cu vărul său, Iacob Mureşianu, la formarea Liceului latino-german şi pentru a redacta împreună revista „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”.

În luna mai a anului 1848, Andrei Mureşianu va compune poezia „Un răsunet”,  pentru care va alege melodia „Din sânul maicii mele”, o melodie binecunoscută şi foarte mult cantată în provinciile româneşti, astfel luând naştere „Deşteaptă-te române”. A devenit imnul Revoluţiei de la 1848 şi ulterior actualul imn de stat al României.
 
Dr. Aurel Mureşianu (1847-1909), fiul lui Iacob Mureşianu, va prelua în anul 1878 conducerea „Gazetei Transilvaniei”, devedind primul ziarist profesionist din Transilvania. Se numără printre fondatorii Partidului Naţional Român, făcând parte din Comitetul Central al acesteia. A militat pentru drepul fiecărei cetăţean de a se putea apărea în limba maternă, numărându-se printre apărători în Procesul Memorandiştilor.
 
Iacob Mureşianu jr. (1857-1917), fiul lui Iacob Mureşianu, va renunţa la studiile de la Politehnica din Viena, pentru a se dedica muzicii. Va urma Conservatorul din Leipzig, după care se va întoarce în ţară. A înfiinţat mai multe formaţii artistice cu care a plecat înnumeroase turnee în oraşe şi sate.
 
În cadrul aceleiaşi clădiri este amenajat şi muzeul memorial Gheorghe Dima ((1847-1925), muzeu care expune obiecte, fotografii şi documente ce aparţin compozitorului.