Muzeul Judeţean Argeş

• Este în Piteşti, Județul Argeş
• Inaugurat în 1928
• Deschis turiștilor cu taxă de vizitare.

Muzeul Judeţean Argeş este cea mai veche instituţie muzeală din judeţ şi deţine un vast patrimoniu cultutral, aparţinând trecutului argeşan şi nordului Munteniei…

• Autor: oameni de ştiinţă şi de cultură din cadrul Fundaţiei Culturale Ateneul Popular Prof. Gheorghe Ionescu-Gion
• Cod monument Istoric: AG-II-m-A-13401
• Condiții de vizitare: ghid

Muzeul Judeţean Argeş s-a deschis publicului în 1928. De-a lungul timpului, s-a dezvoltat într-atât încât astăzi este o instituţie complexă, care deţine munte monumente istorice şi are în componenţă mai multe secţii:

• Secţia de Istorie, Secţia de Ştiinţele Naturii, Muzeul Sportului, Cabinetul numismatic, Galeria de Artă Naivă (Clădirea principală – Armand Calinescu nr. 44, Pitesti)

• Galeria de Artă (b-dul Republicii 33, Pitesti)

• Case memoriale (Dinu Lipatti şi Liviu Rebreanu)

• Planetariul

• Cetatea Poenari

• Castrul roman restaurat de la Jidova – Câmpulung Muscel (sec. al II-lea d.Hr.)

• Peştera Dâmbovicioara

Istoria Muzeului Judeţean Argeş începe în 1928, când oameni de ştiinţă şi de cultură ce aparţineau Fundaţiei Culturale Ateneul Popular Prof. Gheorghe Ionescu-Gion, reînfiinţează muzeul din Piteşti, cu o secţie de istorie şi una de etnografie şi artă populară. Cele două secţii sunt completate de o a treia, de istorie naturală. Muzeul se închide în 1948, din dispoziţia autorităţilor comuniste. Tot atunci, comuniştii defiinţează şi Fundaţia. În 1955, administraţia locală redeschide muzeul sub denumirea Muzeul Judeţean Argeş – instituţie culturală publică subordonată Consiliului Judeţean Argeş. În 1966, muzeului i se adaugă Galeria de Artă plastică românească. Doi ani mai târziu, secţia de etnogradie şi arta populară se mută la Complexul Muzeal Foleşti, alături de casa memorială a familiei Golescu şi Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii din România. Inauguratea Galeriei de Artă Naivă, în 1969, este un moment important în istoria Muzeului, deoarece este prima cu această tematică din România. Un alt moment marcant îl reprezintă anul 1970, când în parcul instituţiei se deschide observatorul astronomic, cu programe de observare şi educaţie astronomică. Pentru prima dată în istoria unei instituţii culturale locale, un telescop tip Schmidt-Cassegrain şi o lunetă sunt puse la dispoziţia publicului. Tot în 1970, se inaugurează Galeria de Artă plastică.
Muzeul Judeţean Argeş se mută în noul sediu, în palatul Prefecturii, în 1974. Trei ani mai târziu, se amenajază Muzeul de Ecologie şi Protecţia Mediului Înconjurător, cu o expoziţie multimedia, actualizată periodic. Din punct de vedere tematic, expoziţia este unicat în România şi în Europa de Est.

Muzeul începe să se confrunte cu o problemă: spaţiul insuficient desfăşurării expoziţiilor. Aşa că, în 1998, în curtea clădirii-monument, se ridică două edificii, cu o suprafaţă utilă de 4.700 mp. Apoi se organizează laboratoarele, atelierele de restaurare, conservare şi cercetare, depozitele, spaţiile pentru amfiteatru şi noul observaqtor astronomic. MAi mult, în 2008,  Muzeul Judeţean Argeş deschide în premieră naţională primul planetariu digital din România. Planetrariul are un diametru de 7 m, poate găzdui 38 de persoane. Oferă proiecţii de planetariu, de cinematografie şi de expoziţii virtuale HD. Este unul dintre cele mai performante planetarii digitale, echipamentul tip ISS 2 HD putând fi interconectat prin sisteme digitale cu echipamente de observare astronomică pentru facilitarea unor proiecţii live de observaţii astronomice făcute oriunde pe Terra.

Spectacole disponibile la planetariu sunt: Două bucăţele de sticlă – Miracolul telescopului; Astronomyths – Cerul de toamnă; Regatul luminii; Kaluoka’hina – reciful minunat; Călătorie in Sistemul Solar şi Galaktos.

Expoziţia de bază prezintă în Secţia de Istorie evoluţia societăţii din Argeş din paleolitic până la 1947. Printre exponate se numără unelte aparţinând culturii de prund, piese eneolitice descoperite în aşezările gumelniţene de tip tell de la Teiu, Popeşti şi Zidurile, ceramică, arme şi piese de harnaşament din inventarele funerare ale mormintelor din necropolele hallstattiene târzii de pe Valea Topologului. Zona are o un bogat material din perioada romanizării, aici aflându-se marea aşezare dacică de la Cetăţeni şi castrele de pe Limes transalutanus, cel mai important fiind cel de la Câmpulung-Jidova.

Perioada evului mediu este pusă în evidenţă cu ajutorul reşedinţelor domneşti de la Curtea de Argeş, Câmpulung, Piteşti, cetăţile argeşene Poenari şi Oratia, dar şi prin obiecte descoperite arheologic, fotografii, hărţi şi documente. De asemenea, Argeşul a avut un rol important în marile evenimente din secolul al XIX-lea, rezultând o expoziţie extinsă despre rolul monarhiei în istoria României, liberalism şi ţărănism, Făurirea României Mari, Viaţa culturală în perioada 1878-1947, Viaţa politică în perioada interbelică şi până la 1947 şi participarea argeşenilor şi a muşcelenilor la cel de-al doilea război mondial. Aceste teme se găsesc în sălile deschise în 2004 şi 2006.

Puteţi face un tur virtual al Muzeului Judeţean Argeş aici.