Muzeul de Etnografie şi Artă Populară Brăila

De ce sa vezi acest obiectiv?

Pentru că adăposteşte colecţii etnografice care atestă viaţa locuitorilor din Brăila.

• Este în Brăila, Județ Brăila
• Deschis turiștilor cu taxă de vizitare.

Muzeul de Etnografie şi artă populară este una dintre secţiile Muzeului Brăilei, care a luat fiinţă în anul 1881, în urma decretului dat de regale Carol I.

• Constructor/ Autor: –
• Cod monument Istoric: –
• Condiții de vizitare: conform programului de vizită

Timp de trei ani (1955-1958), Muzeul Brăilei a avut sediul în fostul Han Ceapâru, iar din 1959 funcţionează în sediul actual, clădire-monument istoric ce datează din anul 1870, fiind restaurată în 1990, când a fost grav afectată. Are în componenţă 6 secţii, fiecare în clădirea proprie:

Secţia de Arheologie  
Secţia de Istorie  
Secţia de Etnografie şi Artă Populară
Secţia de Artă
Secţia de Artă – Centrul Cultural „Nicăpetre”
Secţia Memoriale – Casa Memorială „Panait Istrati”
Secţia Memoriale – Casa Memorială „D.P. Perpessicius”
Secţia de Ştiinţele Naturii

Muzeul de Etnografie şi Artă Populară îşi are sediul în Grădina Mare. Muzeul Brăilei a găzduit prima expoziţie cu profil etnografic în anul 1970, pentru ca la 1 iunie 1976 să fie inugurată prima expoziţie permanentă la sediul din Calea Galaţi. O nouă expoziţie permanentă va fi vernisată la 20 mai 1984, de data aceasta, la sediul actual din Grădina Publică. 

Un nume cu rezonanţă în istoria Muzeului Brăilei, este cel al profesorului Liviu Mihăilescu care, prin activitatea sa desfăşurată, a contribuit la valorificarea patrimoniului Muzeului de etnografie şi artă populară. A fost şef de secţie, muzeograf şi muzeograf principal al Muzeului Brăilei între anii 1968-1990 şi datorită lui a fost organizată prima expoziţie etnografică cu caracter permanent.

Colectiile din cadrul Muzeul de Etnografie şi Artă populară sunt împărţite în domenii specifice zonei Brăilei precum:

– ocupaţii tradiţionale – agricultură, viticultură, pomicultură, legumicultură, apicultură, păstorit, creşterea animalelor, vânătoare,  pescuit etc.
– obiecte de uz casnic şi gospodăresc, meşteşuguri casnice şi meşteşuguri precum prelucrarea lemnului, prelucrarea fierului, prelucrarea pietrei, a cânepii etc.
– artă populară – textile de interior (tesaturi de lana si bumbac), port popular;
– viaţă spirituală – icoane pe lemn şi sticlă, obiecte de rit;
– obiceiuri

De asemenea, s-au amenajat în aer liber un mic „muzeu” constând într-o locuinţă şi câteva anexe gospodăreşti. În timp, donaţiile şi achiziţiile realizate au contribuit la îmbogăţirea semnificativă a colecţiile etnografice.