Muzeul Civilizației Dacice și Romane

De ce să vezi acest obiectiv?

Pentru că este un muzeu reprezentativ pentru epoca strămoşilor noştri.

• Este în Deva, Județ Hunedoara
• Construit în 1582
• Înfiinţat în 1980
• Deschis turiștilor cu taxă de vizitare.

Muzeul Civilizației Dacice și Romane este adăpostit într-un faimos castel, cel mai vechi din Deva…

• Constructor/ Autor: Gabriel Bethlen
• Cod monument Istoric: HD-II-m-A-03225
• Condiții de vizitare: în timpul programului

Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva este de o importanţă deosebită, fiind în posesia unor bunuri culturale clasate în tezaurul patrimoniului cultural național. A fost organizat în trei secţii principale: istorie, științele naturii și artă.

Sediul Muzeului Civilizației Dacice și Romane se află în palatul Magna Curia, sau castelul Bethlen. Acesta reprezintă cea mai veche clădire monument istoric din Deva ce s-a păstrat pâna astăzi. Castelul a fost ridicat la 1582 de către căpitanul garnizoanei cetății Deva, Francisc Geszty şi finalizat în 1621, în stil renascentist, de către Gabriel Bethlen. Transformările pe care construcţia le-a suferit în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, îi dau astăzi aspectul baroc. Atunci au fost adăugate scara monumentală şi balconul polilob. Castelul a aparţinut principilor de Transilvania.

În ceea ce priveşte muzeul, a fost înfiinţat în anul 1880, sub numele de Societatea de Istorie și Arheologie a Comitatului Hunedoara. Societatea s-a înfiinţat din necesitatea de a depozita vestigiile arheologice descoperite pe teritoriul comitatului, care erau însemnate şi valoroase. Societatea reușește să fondeze o colecție de antichități după numai doi ani de funcţionare. Societatea de Istorie și Arheologie a beneficiat de sprijinul lui George Bariț, care a contribuit cu donații în bani și cărți. Colecţia de antichităţi se diversifică şi se constituie și colecțiile de etnografie, de mineralogie, de paleontologie și de ornitologie. Colecțiile muzeului erau depozitate într-o casă particulară, iar din 1890, colecțiile au fost amenajate în șase clase ale „Şcolii de Ştiințe Exacte din Deva” (actualul Colegiu Național „Decebal”). În perioada interbelică, expoziţiile muzeului s-au îmbogăţit prin cercetările arheologice întreprinse la Zlatna – Corabia, Caşolt, Hobiţa, Micia şi Ulpia Traiana Sarmizegetusa.

După Unirea Transilvaniei cu România, în anul 1918, Castelul Bethlen a trecut în proprietatea Statului român, iar din 1938 în castel a fost amenajat Muzeul de Istorie al judeţului Hunedoara. Societatea şi-a schimbat numele apoi în Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva. Astăzi, muzeul găzduiește colecții de arheologie din perioadele: preistoică, dacică, romană, premedievală și medievală timpurie: reliefuri de la Ulpia Traiana şi Micia, unelte de minerit, atelier de fierărie, instrumente medicale, piese de bronz; colecții numismatice, colecții de artă decorativă, de etnografie (costume populare, unelte, ceramică de Botiza, icoane pe sticlă), colecții de științe naturale (botanică, paleontologie, malacologie, entomologie, vertebrate, mineralogie) și o bibliotecă de aproximativ 32.000 de volume.

Colecţia de istorie şi artă deţine un număr impresionant de piese (aproximativ 95.000), unele de o valoare inestimabilă, printre care: tablă de breaslă Deva (sec. XVIII), medalii bătute cu diverse ocazii (cea mai veche – franceză, 1855), câteva din cele mai importante piese ce au aparţinut lui Aurel Vlaicu etc.

Iar cele mai importante şi mai impresionante colecţii a Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane sunt cele de numismatică şi Tezaur: conţine o serie de piese de mare valoare atât dacice şi romane şi medievale, moderne şi contemporane cât şi o serie de bancnote româneşti şi străine. Din Tezaur fac parte piese unice:

• Cele opt plăcuţele votive din aur de la Germisara (Geoagiu-Băi), descoperite în 1987. Odată cu ele, au fost descoperite circa 600 de monede, o statuie de marmură, patru altare şi diferite alte obiecte. Plăcuţele sunt făcute din foiţe de aur de 22 de K şi au fost închinate nimfelor.
• Tezaurul de podoabe dacice din argint de la Sărăcsău, care a fost descoperit în 1950, conţine 4 fibule mari, 4 fibule mici, un ac de fibulă, 3 coliere, 4 brăţări şi 6 inele.
• Aplica din bronz aurit reprezentând Meduza Gorgonă, descoperită în timpul săpăturilor arheologice din anul 1973 de la Ulpia Traiana Sarmisegetusa
• Tezaurul medieval de la Nălaţi Vad, format din 806 monede şi 12 obiecte de cult şi laice.

Din colecţia de numismatică a Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane fac parte monede antice, medievale cât şi moderne şi contemporane:

• Tezaurul de monede romane republicane de la cetatea dacică de la Piatra Roşie, alcătuit din 277 denari republicani romani, depuşi iniţial într-o pungă de piele.
• Tezaurul de la Sălaşul de Sus, cu denari republicani romani cuprinde 109 piese. Tezaurul se datează între anii 229-217 î.e.n.
• Tezaurul de denari imperiali romani, format din 23 de monede, iar cea mai veche monedă este datată în timpul lui Vespasian (69-70) iar cea mai nouă în timpul lui Marcus Aurelius (164).
• Tezaurul de la Boholt, cu 22 de monede emise între anii 1623 şi 1667.
• Tezaurul de la Călanul Mic, cu monede emise în Imperiul Roman, Transilvania, Ungaria, Polonia, Suedia, Austria şi oraşele germane.
• Tezaurul de la Deva, ce conţine 5 monede feudale de argint. Patru sunt de la Sigismund I (1506-1548) şi una de la Sigismund al III-lea (1587-1632).
• Tezaurul de la Dumbrăviţa, compus din 720 de denari medievali din argint.
• Tezaurul de la Haţeg, ce se compune din 408 (389 de monede şi 11 fragmente) monede de argint, groşi, jumătăţi de groşi denari şi un solidus.
• Tezaurul de la Ribiţa, de 414 monede emise în Transilvania, Ungaria, Polonia, Prusia, Lituania şi în ducatele Brandenburg-Neumark şi Liegnitz-Brieg. Cea mai veche monedă datează din anii lui Caimir Jagello (1479-1492) iar cea mai nouă este din timpul lui Rudolf al II-lea (1592).