Muzeul Badea Gheorghe Cârţan

• Este în Cârtişoara, Judeţul Sibiu
• Construit în 1968
• Deschis turiştilor cu taxă de vizitare.

Muzeul Badea Gheorghe Cârţan este un muzeu închinat în amintirea luptătorului pentru unirea românilor, care îi conturează viaţa şi care aminteşte tradiţiile meşteşugăreşti ţărăneşti…

• Cod monument Istoric:
• Altitudine: 489 metri

Muzeul Badea Cârţan se află în apropierea sectorului nordic al Transfăgărăşanului şi a fost înfiinţat în anul 1968. Încă din 1960 au început să fie strânse primele obiecte ce aveau să fie expuse, de către secretarul primăriei şi de preotul local. Muzeul, organizat în vechiul conac Teleki, cuprinde astăzi icolane pe sticlă, cărţi din colecţia lui Badea Cârţan, fotografii vechi, ceramică şi lăzi de zestre.

La muzeu sunt expuse opincile cu care a mers la Roma, după o călătorie pe jos de 45 de zile, iarna, când a vrut să vadă cu ochii lui mărturiile originii latine a poporului român. De asemenea, tot aici sunt şi desagii cu care ciobanul român a adus, pe ascuns, în Ţara Făgăraşului, zeci de mii de cărţi româneşti de peste munţi.

În curtea muzeului se află casa în care a copilărit Badea Cârţan, ce reproduce fidel atmosfera unui decor de casă ţărănească de la jumătatea secolului al XIX-lea, conţinând pleduri, şergare, feţe de perne şi de masă ţesute la război, specifice ţării Făgăraşului.

Gheorghe Cârțan sau Badea Cârțan a fost un țăran originar din Cârțișoara, unde s-a născut în 24 ianuarie 1849. A luptat pentru independența românilor din Transilvania, distribuind cărți românești, peste 200.000, aduse clandestin din România, la sate. În 1877 s-a înrolat voluntar în războiul de independență al României. Ajuns de mai multe ori la București, el a cunoscut mai mulți oameni de cultură precum Slavici, Coşbuc, Spiru Haret şi Nicolae Iorga, de la care a învățat istoria românilor și mai ales ideea romanității poporului român.

În februarie 1896 a călătorit pe jos până la Roma pentru a vedea cu ochii săi Columna lui Traian și alte mărturii despre originea latină a poporului român. Aici, s-a dus mai întâi la Columna lui Traian. Fiind seară şi pustiu, s-a culcat la picioarele Columnei. Urnătoarea zi, oamenii de acolo a spus că e un dac la picioarele Columnei lui Traian,  care a coborât de pe columnă. Presa italiană l-a făcut cunoscut, a fost invitat la mediile politice, culturale, jurnalistice din Italia, fiind primit cu simpatie și prietenie.
A călătorit prin Ungaria, Austria, Italia, Elveția, Egipt, Germania, Ierusalim pentru a vedea cu ochii săi strămoșii poporului român și din dragoste pentru istoria lor.

În anul 1911, la 62 de ani, Badea Cârțan s-a stins din viață, fără a mai apuca să vadă ziua întregirii tuturor românilor. A fost înmormântat în cimitirul de la Sinaia. El a rămas în istoria românilor ca un luptător pentru unirea românilor din Transilvania cu cei din Vechiul Regat, toată viața sa dedicând-o acestui scop.