- Este în Turda, Judeţul Cluj
- Deschis turiștilor fără taxă de vizitare.
La aproximativ 3 km sud de Turda, pe strada Bogata se află mormântul domnitorului român Mihai Viteazul…
- Trasee amenajate: da
- Condiții de vizitare: tot timpul anului
În locul amintit a fost îngropat trupul domnitorului, capul fiind înhumat la Mănăstirea Dealu de lângă Târgovişte, fosta capitală a Ţării Româneşti. Iniţial, în acest spaţiu, Doamna Stanca (soţia sa) a ridicat, cu învoirea principelui Transilvaniei Gabriel Báthory, o capelă în stil bizantin, profanată şi distrusă de către naţionaliştii fanatici maghiari. Capela fusese realizată sub forma unei troiţe, aşa cum este reprezentată pe o acuarelă realizată în 1820 şi achiziţionată de istoricul turdean István Téglás (1853-1915), mai apoi de contele József Kemény (1795-1855) din Luncani.
Pentru a-l feri de alte profanări, la sfârşitul secolului al XIX-lea preotul unit Vasile Moldovan din localitatea Sânmihaiu, azi comuna Mihai Viteazu, a cumpărat terenul pe care se află mormântul.
.jpg)
La recomandarea Regelui Ferdinand I, pe locul fostei capele Comitetul Femeilor Române din Turda a ridicat o nouă troiţă din lemn. Construcţia a fost finalizată în 1923 şi a beneficiat de sprijinul „Societăţii monumentelor istorice” din Bucureşti. Troiţa din lemn este în prezent expusă la Muzeul de Istorie din Turda; este lucrată în stil popular şi are gravată inscripţia: „Aici a fost răpus marele voievod Mihai Viteazul la 9 august 1601”.
Obeliscul sau Monumentul nou a fost inaugurat la data de 5 mai 1977. Este înalt de 1601 cm, o cifră ce evocă anul morţii – 1601, şi a fost realizat de sculptorul Marius Butunoiu. Autor a peste 30 de monumente în bronz, marmură şi piatră, Marius Butunoiu a fost preocupat şi inspirat mai ales de personalităţile istorice ca Burebista, Decebal, Traian, Basarab I, Mircea cel Bătrân, Bogdan I, Vlad Ţepeş, Ştefan cel Mare, Ioan Vodă cel Cumplit, Mihai Viteazul, Dimitrie Cantemir, Aleksandr Suvorov, Alexandru Ioan Cuza.
Ca materiale de construcţie, monumentul este confecţionat din beton armat placat cu travertin de Ruşchiţa şi situat pe un soclu dreptunghiular din tuf vulcanic. Are trei laturi, simbolizînd cele trei principate române unite în 1601 de către Mihai Viteazul. La baza fiecărei laturi se găsesc stemele celor trei principate române, confecţionate din marmură albă de Simeria, la fel ca şi placa mormântului, şi executate de către artistul clujean Vasile Rus Batin.
În vecinătatea mormântului a fost construită în 2005 Biserica Mihai Vodă, o copie a Mănăstirii Mihai Vodă din Bucureşti, ctitoria lui Mihai Viteazul. Dacă nu ai vizitat încă edificiul din Bucureşti, află că acesta are, la rândul său, o poveste mai mult decât interesantă. Mănăstirea a cunoscut mai multe transformări de-a lungul timpului şi a îndeplinit diverse funcţii precum: reşedinţă domnească, spital militar, şcoală de medicină sau Arhivele Statului. A fost totodată un sit arheologic important, în incinta sa fiind descoperite vatra unei aşezări geto-dacice, vase, dar şi numeroase alte vestigii.
