De ce să vezi acest obiectiv?
Pentru că este cel mai important monument din Capitală închinat revoluționarilor.
- Este în Bucureşti
- Construit în 2004
- Deschis turiștilor fără taxă de vizitare.
- Constructor/ Autor: Alexandru Ghilduș
- Condiții de vizitare: oricând
Memorialul Renașterii este un monument nou, într-o concepţie a artei contemporane, care aminteşte de eroii Revoluţiei. Memorialul Renașterii, pe numele său complet Memorialul renașterii – Glorie Eternă Eroilor și Revoluției Române din Decembrie 1989 este un ansamblu situat în Piața Palatului.
În 2004, în ultimul an al mandatului ministrului Răzvan Theodorescu, aflat la cârma Ministerului Culturii, s-a luat decizia deschiderii unui concurs de proiecte pentru realizarea unui monument în cinstea eroilor revoluției. La concurs au fost înscrise 15 proiecte, jurizate de plasticienii Ion Marchiș și Bogdan Bârleanu, un reprezentant al Secretariatului de Stat pentru Revoluționari, Ovidiu Popescu, arhitectul Gheorghe Bălășoiu și reprezentantul Ministerului Culturii și Cultelor, Ştefan Damian.
Se pare că, după ce Ion Iliescu (preşedinte la acea vreme) şi-a exprimat părerea, la 16 martie 2004, juriul l-a declarat câştigător pe Alexandru Ghilduș. În data de 2 august 2004, contractul de 56 de miliarde a fost încheiat, iar în 15 decembrie 2004, președintele Ion Iliescu și primarul Traian Băsescu au pus piatra de temelie a monumentului. Monumentul a fost inaugurat la 1 august 2005.
Memorialul este format din patru elemente, fiecare cu simbolistica sa:
Piața reculegerii – este o piață în miniatură, se află în centrul memorialului, în centrul acesteia fiind amplasată Piramida Izbânzii. „Piața”, prezintă un zid, pe care sunt scrise în piatră numele revoluționarilor care și-au pierdut viața în timpul evenimentelor din 1989. Se poate afirma că acest element al memorialului este spațiul de pietate al întregului ansamblu.
Zidul Amintirii – prezintă numele celor 1058 de victime ale revoluției, inscripționate în alamă. Sub placa de alamă pe care sunt scrise numele victimelor stă scris: „Eroi martiri ai revoluției din 1989.”
Piramida Izbânzii – este elementul principal al ansamblului, are 25 de metri înălţime și se află în centrul „Pieței reculegerii”. Obeliscul prezintă la baza sa un grup statuar, care semnifică dorința de libertate a indivizilor. În partea superioară a obeliscului piramidal se găsește „Coroana”, simbolizând jertfa celor căzuți în timpul evenimentelor, dar și amintirea acestora, amintire care trebuie să rămână vie în conștiința românilor.
Calea Biruinței – este un simbolul al drumului către democrație, început de cei care au înfăptuit revoluția în 1989. Aleea este pavată cu bușteni de stejari.
După inaugurarea monumentului, au apărut nenumărate polemici şi controverse. Populaţia a fost nemulţumită de aspectul monumentului, aspect care nu se încadra în acea piaţă, deja plină de statui. Aşa că, monumentul, considerat de mulţi inestetic, s-a ales cu o mulţime de porecle, folosite de locuitorii Bucureștiului sau de mass-media: „Țeapa” din Piața Revoluției, Cartoful pe Băț, Creier pe băț, Măslina-n scobitoare, Ţeapa de 56 de miliarde, Vector cu coroniță şi multe altele. În plus, monumentul este aproape identic cu o sculptură din Brazilia, oferită drept trofeu de o revistă din Brazilia brutarului anului.
Creatorul memorialului, Alexandru Ghilduș, era designer şi decan la Facultatea de Arte Decorative şi Design din Bucureşti. A avut până în acel moment multe expoziţii cu obiecte de artă, iar prestigiul şi influenţa sa l-au transformat într-unul dintre cei mai căutaţi designeri. Parte din activitatea sa, concepea linia estetică a obiectelor mici de serie, chiar şi piese de mobilier, aparate de proiecţie sau autobuze. El este autorul trofeului „Cerbul de Aur”.