Manastirea Voronet

• Este in comuna Voronet, Judet Suceava
• Construit in an 1488 de Stefan cel Mare
• Poarta Hramul „Sfantul Mare Mucenit Gheorghe” 
• Deschis turistilor

Manastirea Voronet este o manastire de maici, ctitorita de domnul Moldovei Stefan cel Mare si Sfant, in anul 1488… ….

• Cod monument Istoric in Lista Patrimoniului Mondial UNESCO: 598007
• Trasee amenajate: da
• Conditii de vizitare: pentru femei fusta si cap acoperit 
• Sarbatoare anuala: 23 aprilie    

Manastirea Voronet este in comuna Voronet, judetul Suceava. Hramul Manastirii este Sfantul Mare Mucenit Gheorghe. Moldova lui Stefan avand 82 de manastiri a fost supranumita Ierusalimul Tarii. Din aceste manastiri cinci au infruntat intemperiile si vicisitudinile vremurilor, ajungand ca prin pictura lor exterioara sa incante si astazi ochii si sufletele noastre, cele cinci sunt: Humor, Moldovita, Sucevita, Arbore si Voronet.

Pe manastirea Voronet, in anul 1940, ni s-a oferit de catre americani pentru a o muta in Lumea Noua, o suma echivalenta in dolari cu bugetul tarii pe anul respectiv. Aceasta era o propunere care ne onora, dar ne si ispitea intrucat mereu e nevoie de bani. Acesta a fost un targ neacceptat, bineinteles, in urma caruia manastirea trebuia sectionata, cu mare finete in felii uriase si servita pe vase ce urmau sa ia calea taramului de peste ocean. Ion Neculce scria despre Voronet si povesteste ca Stefan cel Mare, mergand la cetatea Neamtului in sus spre Moldova, a ajuns la Voronet, unde traia un sihastru pe nume Daniil si batand la usa lui i s-a spus sa astepte pana ce Daniil termina rugaciunea. Cu smerenie Stefan a asteptat si dupa slujba a fost primit de Sihatrul Daniil care l-a spovedit si l-a si povatuit sa nu inchine tara turcilor si ca va castiga batalia dupa ce va ctitori o manastire inchinata Sfantului Gheorghe.

Marturie a acestei „legende” sta pisania de deasupra intrarii care spune asa: „Io Stefan Voievod, din mila lui Dumnezeu Domn Tarii Moldovenesti, fiul lui Bogdan Voievod, a inceput a zidi acest hram in manastirea de la Voronet in numele Sfantului, Slavitului mare mucenic si purtator de biruinta Gheorghe, in anul 6996 (1488), al lunii mai 26, in luna Pogorarii Duhului Sfant si a fost terminata in acelasi an al lunii septembrie 14.” 

Pentru acele vremuri, cand invaziile tot de la Rasarit, dispunand de mijloace si tehnici rudimentare zidirea unei manastiri, chiar si de proportiile Voronetului (25,25 metri lungime si 10,5 metri latime) in mai putin de 4 luni este o reusita pe care cu greu o putem evalua in ziua de astazi. Simfonia de fresce interioare si exterioare, ce dau aripi zidurilor de piatra, au facut ca Manastirea Voronet alaturi de celelalte 4 amintite mai sus, sa intre in patrimoniul UNESCO, in nomenclatorul „Marilor monumente ale lumii”, in anul 1965.

In 1568 (asadar in anul cand Moldova numara deja patru biserici in fresca), celebrul istoric al artelor, el insusi pictor si arhitect, italianul Giorgio Vasari aprecia ca „Multi dintre maestrii nostri italieni, foarte pretuiti pentru lucrarile in ulei tempera, nu sunt in stare sa realizeze nimic in acest fel de pictura” adica fresca. Opera Voronetului a fost comparata pe rand de catre vizitatori priceputi cu binecunoscutele fresce ale Athosuiui, cu cele care insoresc Capela Sixtina sau capitala toscana.

Pictura contine elemente de cea mai sublima arta bizantina si fiecare particica din maretul ansamblu certifica pentru ctitorii sai deplina maiestrie in stapanirea tainelor culorilor, iar aceste taine, au fost duse din smerenie de catre emeritii cei fara de nume, in ceruri. In cartea de onoare a manastirii sta scris: „In nici o alta tara din Europa, nici macar in patria clasica a picturii murale, in Italia, nu vom grasi ceva cat de cat asemanator cu aceste biserici ale caror culori armonioase scanteiaza pe verdele poienelor, pe fondul tremurat al dealurilor din frumoasa Moldova”.