Manastirea Sf Voievozi Slobozia

Este în Slobozia, Județul Ialomiţa
Construită în secolul al XVII-lea
Poartă Hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil

În Câmpia Bărăganului, pe malul stâng al Ialomiţei se găseşte Mănăstirea Sfinţii Voievozi…

Cod monument Istoric: IL-II-a-A-14074
Trasee marcate: da

Mănăstirea Sfinţii Voievozi din Slobozia este considerată unul dintre cele mai însemnate lăcaşuri de cult din sud-estul ţării. Reprezintă o ctitorie a lui Enache Caragea şi a voievodului Matei Basarab (1632 – 1654), închinată Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil (Sfinţii Voievozi).
Construcţia a fost ridicată pe locul unei moşii acordate de către domnitorul Alexandru Iliaş postelnicului Enache Caragea (în anul 1616).

De-a lungul timpului a purtat şi alte denumiri: „Mănăstirea Slobozia lui Ianache” respectiv „Mănăstirea Slobozia Veche”. Data întemeierii sale nu se cunoaşte, din cauză că majoritatea documentelor păstrate în arhivele lăcaşului au fost distruse în timpul jafurilor la care a fost supusă mănăstirea. Cataclismele naturale au şubrezit, la rândul lor, structura edificiului.

În urma seismelor din 1627, lăcaşul de cult s-a prăbuşit şi a necesitat lucrări de refacere din temelie. În acel an s-a adăugat şi zidul împrejmuitor din cărămidă. Din vechea mănăstire s-au mai păstrat: crucea, două icoane plasate deasupra catapetesmei şi cele patru icoane de proporţii ce îi reprezintă pe: Iisus Hristos, Maica Domnului, Sfinţii Voievozi şi Sfântul Ioan Botezătorul şi care se află pe catapeteasma bisericii actuale.

Cutremurul din 1838 a şubrezit la rândul lui structura, drept urmare, în 1842, mănăstirea a fost rectitorită de egumenul Gavriil de Smirna.
În 1994 Biserica Sfinţii Voievozi a devenit catedrală episcopală, după ce Preasfinţitul Nifon a primit calitatea de prim episcop al Sloboziei şi Călăraşilor.
În acelaşi an, s-au derulat unele lucrări de reparaţie şi altele de reconstrucţie a clădirilor lăcaşului. Printre altele, s-a renovat iconografia şi s-au reconstruit chiliile de pe latura de vest.

Din punct de vedere arhitectural, Biserica din cadrul Mănăstirii Sf. Voievozi din Slobozia prezintă o formă de cruce greacă, cu trei turle, dintre care cea mai mare este confecţionată din lemn şi acoperită cu tablă. În interior, pronaosul se desparte de naos prin intermediul a patru coloane. Naosul prezintă abside laterale şi este despărţit de absida altarului de o catapeteasmă de lemn.

Mănăstirea prezintă un amestec de stiluri arhitecturale; se remarcă accente tipice pentru stilul bizantin tradiţional, elemente în stil neoclasic şi detalii neo-gotice. La rândul ei, iconografia este influenţată de stilurile picturii de gen occidentale şi prezintă scene cu o puternică încărcătură emoţională, dominate de un element decorativ: folosirea din plin a norilor pentru delimitarea cadrelor (artificiu preluat din arta realistă occidentală).

Mănăstirea adăposteşte şi un obiect de preţ: chivotul, ce păstrează înăuntru fragmente de Sfinte Moaşte aparţinînd: Sfântului Ioan Hrisostom, Sfântului Dumitru, Sfântului Ilodor, Sfântului Procopie, Sfântului Artemie, Sfântului Pantelimon, Sfântului Haralambie şi Sfântului Mercurie.

În raclă se mai păstrează şi un obiect diafan: batista brodată cu fire de aur a Elenei Doamna, soţia lui Matei Basarab Vodă, donată în 1636 cu ocazia sfinţirii bisericii din Mănăstire.