Mănăstirea Rȃşca

• Este în satul Râșca, Județ Suceava
• Construit în 1542
• Poartă Hramul Sfȃntului Nicolae
• Deschis turiștilor

În apropierea mănăstirii la nord şi la răsărit trece raul Rȃşca de la care şi-au luat numele atȃt satul, cȃt şi mănăstirea…

• Cod monument Istoric: SV-II-a-A-05630
• Trasee amenajate: da
• Ctiror: Petru Rareş

Mănăstirea Rȃşca a avut la început numele de Bogdăneşti, fiind înfiinţată în mijlocul satului Bogdăneşti în anul 1359 de către Bogdan Voda şi doamna Maria, ca să slujească drept biserică domnească în vecinătatea tȃrgului Baia.

Biserica a fost distrusă de tătari prin foc în anii 1510 si 1512. Ea a fost rezidită din porunca lui Bogdan cel orb, fiul lui Ştefan cel Mare şi iar distrusă de către turci, iar în anul 1542 a fost rezidită de către Petru Rareş în a treia domnie a sa, dar de această dată pe un dȃmb dincolo de rȃul Rȃşca, primind şi numele acestuia.

Biserica mănăstirii este una dintre bisericile medievale din nordul Moldovei, pictată în exterior şi fiind singura pictată în stil bizantin. Domnitorul Petru Rareş, la îndemnul mitropolitului Grigorie Roşca dȃ bani episcopului Roman, Macarie, pentru a zidi o mănăstire în stilul obişnuit al epocii. Biserica mănăstirii este mai mică decat Probota, dar la fel de solidă. Zidul imprejmuitor a fost lărgit împrejur pe patru laturi pentru a sluji la nevoie ca cetate.

Mănăstirea a fost sfinţită la 9 mai 1542, ziua în care au fost aduse moaştele Sfȃntului Nicolae. După învingerea şi uciderea lui Ioan Voda cel Cumplit în 1574, călugării au fugit de turci după ce-au ascuns clopotele într-un iaz. Se spune că această ctitorie a lui Petru Rareş a rămas pustiită timp de 40 de ani. Marele vornic Costea Bacioc a înnoit viaţa mănăstirii şi a zidit actualul pridvor între anii 1611 si 1618. Pe peretele de miazăzi, deasupra uşii de intrare în biserică stă scris în slavonă: ” Cu ajutorul Fiului şi cu săvărşirea Sfantului Duh s-a început acest pridvor şi cu stăruinţă s-a zidit în numele Sfȃntului Ierarh Nicolae, făcătorul de minuni, cu zidirea şi ordinul dlui Costea Bacioc, mare vornic al Ţării de Jos şi cu principesa Candachia şi s-a început a se zidi în zilele binecredinciosului domnitor Io Constantin Moghila voievod la anul 1611 iunie 7 zile şi cu voia lui Dumnezeu s-a săvȃrşit la anul 7126 (1618) luna septembrie 30, pentru aceasta rog să vestiti toate.”

În pridvor se vede mormȃntul soţiei lui Alexandru Lăpuşneanu. În anul 1677, Mitropolitul Dosoftei a închinat mănăstirea Probota Patriarhiei de la Ierusalim, dar mănăstirea Rȃşca, ce era închinată Probotei nu s-a supus şi s-a separat cu gospodărie ei. Un alt ctitor însemnat este egumenul Calistru Ene, care pe la 1750 începe construcţia chiliilor şi înalţă zidurile. Chiril stareţul înzestrează mănăstirea cu cărţi, vase şi veşminte.  

În timpul marelui război din 1916 – 1918, călugării din mănăstire au mers ca infirmieri pe cȃmpul de luptă pentru ingrijirea răniţilor. Între 1972 si 1991, mănăstirea a fost restaurată prin purtarea de grijă a Mitropolitilor Moldovei Justin şi Teoctist deveniţi ulterior Patriarhi ai Romȃniei.