Mănăstirea Pissiota

• Este în comuna Poienarii Burchii, Județ Prahova
• Datare: 1928
• Poartă Hramurile Hramul Naşterea Maicii Domnului şi Sf. Ioan Botezătorul
• Deschis turiștilor fără taxă de vizitare. 

Mănăstirea Pissiota a fost ctitorită între anii 1928 – 1929 de către omul de cultură, inginerul Nicolae Pissiota care a trăit între anii (1860 – 1940) şi de soţia acestuia Zoe Pissiota (1868 – 1940)…

• Ctitor: Nicolae și Zoe Pissiota
• Trasee amenajate: nu
• Sărbătoare anuală: 8 septembrie

Mănăstirea a fost construită pe moşia cumpărată de la familia generalului Gheorghe Angelescu (1850 – 1923), care este un nume important în istoria războiului de la 1877. Satul Poienarii Burchi este atestat documentar la 21 septembrie 1594 pe fosta moşie „Poeana” a Doamnei Stanca, soţia Domnitorului Mihai Viteazul. Satul a fost închinat, de Doamna Stanca, mănăstirii Simonospetras de la Sfântul Munte Athos, în anul 1594.

Biserica este opera arhitectului Ioan Giurgea şi este o îmbinare armonioasă dintre stilul renaşterii italiene şi elemente bizantine specifice bisericilor din ţara noastră.

Pentru a împodobi biserica s-a făcut apel la nume celebre precum Costin Petrescu, cel care a pictat frescele interioare ale Ateneului Român, sau Catedrala de la Alba Iulia şi ucenicul acestuia Gheorghe Eftimiu. Un alt nume a fost Vasile Rudeanu, care a pictat portretele ctitorilor şi ale Patriarhilor Miron Cristea şi Justinian Marina.

Catapeteasma bisericii este sculptată în lemn de trandafir şi de cireş adus din Grecia, făcând un echilibru între sensibilitate şi migală sub influenţa artei italienesti. Mobilierul bisericii este sculptat in lemn de stejar cu motive naţionale, de către sculptorul Anghel Dima care a sculptat şi statuia lui Mihai Eminescu din faţa Ateneului Roman.

Mănăstirea are Hramul Naşterea Maicii Domnului şi Sf. Ioan Botezătorul şi obştea este formată din 23 de maicuţe şi un preot duhovnic. În mănăstire munca este combinată cu rugăciunea, aici existând ateliere de croitorie în care se confecţionează haine preoţeşti şi covoare din vânzarea cărora se agonisesc bani pentru întreţinerea şi restaurarea mănăstirii.