- Este în Cenad, Judeţul Timiş
- Construită în 2003
- Poarta Hramul Sfântului Ioan Botezătorul
- Deschis turiştilor fără taxă de vizitare.
Mănăstirea Morisena reprezintă prima vartă monahală atestată pe teritoriul ţării noastre…
- Cod monument Istoric:
- Trasee amenajate: da
- Conditii de vizitare: îmbrăcăminte adecvată vizitării unui lăcaş de cult
- Sărbătoare anuală: Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul – 24 iunie
- Ctitor: Mitropolitul Nicolae Corneanu
- Nu are posibilităţi de cazare.
Istoria acestei vetre monahale datează din secolul VII, când Banatul era sub stăpânirea Hanatului Avar, când aici funcționa una dintre cele mai vestite mănăstiri de rit bizantin din centrul Europei. Morisena a devenit reședința ducilor bănățeni Glad și Ahtum, în secolele IX-X. În 1002, se atestă prima dată documentar aşezământul monahal de aici, ca o mănăstire de călugări răsăriteni.
Atunci, ducele Ahtum, proaspăt botezat la Vidin după ritul ortodox, aduce călugări și preoți greci, aceștia punând bazele primei mânăstiri ortodoxe cunoscute pe teritoriul țării noastre. Încă de la început, mănăstirea de la Morisena, l-a avut ocrotitor și patron pe Sfântul Ioan Botezătorul.
După cucerirea acestei părți a Banatului (1028), regele maghiar, Ştefan I, dăruiește această cetate și domeniul generalului său, Chanadinus şi de atunci a ţinut loc de reședință primei episcopii romano-catolice întemeiate de către noii cuceritori.
Abia după un mileniu, Mitropolitul Banatului, Nicolae Corneanu, dă binecuvântarea pentru reînfiinţarea mănăstirii Cenad, acesta reprezentând locul unde s-au făcut primele rugăciuni ortodoxe din România.
La 24 iunie 2005 s-a sfinţit casa monahală „Cuvioasa Paraschiva” şi se înalţă biserica mică până la geamuri, de către P.S.Sa Lucian Lugojanul, Episcop Vicar. Toate au fost construite în plin câmp, pe un teren arabil altădată.
Date de contact: DN6: Timișoara – Sânnicolau Mare – Cenad, 75km N de Timișoara, se află la hotarul comunei Cenad și se vede de pe șosea.
Telefon: 0256/373903.
