Mănăstirea Moldoviţa

Este în Vatra Moldoviţei, Județ Suceava
Construit în 1532
Poartă Hramul „Bunavestire”
Deschis turiștilor fără taxă de vizitare.

Mănăstirea Moldoviţa se află în Vatra Moldoviţei, judeţul Suceava, pe şoseaua Vatra Dornei – Suceava la 25 de kilometri nord de Câmpulung Moldovenesc şi la 30 de kilometri sud-vest de mănăstirea Suceviţa. Obştea ei este formată din maici…

Cod monument Istoric: LMI SV-II-a-A-05673
Ctitor: Petru Rareș
Sărbătoare anuală: 25 martie

Ctitorul locaşului de cult este Petru Rareş, iar anul în care a fost zidită este 1532 şi i s-a dat hramul Bunavestire.

Între anii 1402 – 1410 a fost zidită prima biserică de către Alexandru cel Bun, el a adus călugări şi a înzestrat-o cu odoare. După ce biserica a fost distrusă de alunecări de teren, Petru Rareş a construit mănăstirea actuală la câteva sute de metri mai jos de vechea mănăstire. A împrejmuit-o cu un zid gros de 1.2 metri prevăzut cu turnuri de pază şi metereze.

Mănăstirea, ca toate mănăstirile din România a avut o istorie zbuciumată. În secolul al XVII-lea un incendiu i-a provocat stricăciuni mari şi din anul 1755 până la după primul război mondial în 1918 şi din cauza ocupaţiei austriece, mănăstirea a devenit biserică de mir.

După război s-a reînfiinţat ca mănăstire de maici şi aşa a rămas până în zilele noastre. Între anii 1954 şi 1960 au fost efectuate lucrări de consolidare şi restaurare cu fondurile statului. Acoperişul a fost renovat şi a fost readus la forma initială, chiliile au fost şi ele restaurate în întregime.

S-au mai făcut lucrări importante între anii 1985 şi 1986 şi astfel a devenit unul dintre cele mai frumoase şi mai valoroase monumente bisericeşti.

În incinta mănăstirii se află şi un muzeu ce conţine două epitafuri de pe vremea domniei lui Ştefan cel Mare şi un jilţ care datează de pe vremea lui Petru Rareş şi două strane din secolul al XVIII-lea cu o inestimabilă valoare istorică şi artistică.

Așezământul monahal a excelat prin cultura bisericească din secolele XV – XVII, când a funcționat aici o adevărată școală de copioţi şi miniaturioţi, ale căror capodopere, în jur de 50 de manuscrise, sunt păstrate la mănăstirea Dragomirna, cele mai multe datând din sec. al XV-lea. Mănăstirea a fost inclusă în patrimoniul UNESCO şi a primit și premiul „Mărul de Aur” pentru valoarea sa în cadrul artei şi culturii universale.