- Este în Calimanesti, Judeţ Valcea
- Datare: 1388
- Poarta Hramul „Sfanta Treime”
- Deschisa turistilor
Aceasta frumoasa manastire de calugari este situata langa Raul Olt, la 3 kilometri de statiunea Calimanesti-Caciulata, la aproximativ 20 de kilometri de Ramnicu Valcea, Jud. Valcea…
- Ctitor: Mircea cel Batran
- Cod monument Istoric: VL-II-a-A-09697
Initial a fost cunoscuta sub numele de manastirea Nucet, mai tarziu a fost numita Cozia dupa muntele langa care e construita.
Catapeteasma originala a ars si a fost refacuta in 1794 din caramida fiind zugravita in anul 1907. Crucea de pe turla este din timpul lui Mircea cel Batran, iar policandrele din naos si pronaos au fost daruite manastirii de catre domnitorul Constantin Brancoveanu.
In pronaosul manastirii se gasesc mormintele voievodului Mircea si a monahiei Teofana, mama lui Mihai Viteazul, calugarita dupa moartea fiului ei si care s-a mutat la Domnul in anul 1605.
Piatra funerara de pe mormantul domnitorului este o copie, a celei originale si dateaza din anul 1938.
Manastirea are doua paraclise, unul din zid cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” amplasat in coltul de sud-est al manastirii si care dateaza din anul 1583, iar al doilea cu hramul „Duminica Tuturor Sfintilor”, care este facut in stil brancovenesc este asezat in coltul de nord-est si este din caramida.
Boltita se afla pe partea cealalta a soselei, avand hramul „Sfintii Apostoli” si a fost zidita intre anii 1542-1543 de Petre Voievod (Petre de la Arges 1535-1545) numit si Radu Paisie.
Manastirea a fost sfintita in 18 mai 1388 si este ctitorita de Mircea cel Batran prin hrisovul care spunea: „…a binevoit domnia mea sa ridic din temelie o manastire la locul numit Calimanesti pe Olt, care a fost inainte satul boierului domniei mele Nan Udoba.” Prin acest hrisov se atesta si localitatea Calimanesti.
Pictura interioara este facuta intre anii 1390 – 1391. Mircea cel Batran a contiunat sa se ocupe de inzestrarea si infrumusetarea manastirii.
De-a lungul timpului, manastirea este reparata si renovata de mai multe ori de catre domnitorii Neagoe Basarab, Radu Paisie, Constantin Brancoveanu si altii, iar ultima renovare si consolidare a fost facuta in perioada 1 iulie 1958 – 1 ianuarie 1959 de catre guvernul Romaniei la interventia patriarhului Justinian.
Fantana din curtea manastirii poarta numele celui care a construit-o, Neagoe Basarab.
Intre anii 1512 – 1521 i s-a refacut pictura, iar intre anii 1706 – 1707 Constantin Brancoveanu a construit pridvorul in renumitul sai stil „Brancovenesc”.
Istoria acestei manastiri este strans legata de istoria tarii. In timpul ocupatiei austriece a Olteniei, a fost o redutabila fortareata in calea cotropitorilor. Din manastire a fost transformata in puscarie intre anii 1879 – 1893 ceea ce il va face pe Mihai Eminescu sa scrie un articol foarte virulent in ziarul Timpul spunand astfel: „Cozia, unde e inmormantat Mircea I, cel mai mare domn al Tarii Romanesti, acela sub care tara cuprindea amandoua malurile Dunarii pana-n mare, Cozia unde este inmormantata familia lui Mihai voda Viteazul, un monument istoric aproape ca vechime, cu tara – ce-a devenit aceasta? Puscarie!”
Dupa aceasta nefericita portiune de timp Manastirea Cozia va fi transformata in spital, ceea ce e mult mai aproape de adevaratele preocupari ale monahilor.
Un alt moment greu pentru acest lacas sfant este perioada primului razboi mondial, cand a fost transformata in grajd.
In manastirea Cozia au trait calugari carturari care au tradus si au tiparit in limba romana carti de cultura scrise in slavona, cum a fost calugarul Filotei (fostul logofat Filos al lui Mircea cel Batran) sau Mardarie Cazianu care, intre 1646-1649, a scris Lexiconul slavon-roman, pentru uzul preotilor.
In corpul de cladiri de pe latura estica a fost amenajat un muzeu in care sunt expuse monede, tiparituri vechi, obiecte si podoabe de cult, printre care se pot mentiona: epitaful din 1396, o Evanghelie din 1644 tiparita de mitropolitul Varlaam, Psaltirea in versuri a lui Dosoftei – 1673, un anteriu al preotului Radu Sapca, pe care Cuza l-a numit aici crator-civil.
