Mănăstirea Bizere

De ce sa vezi acest obiectiv?

Pentru că descoperirile arheologice realizate aici au scos la iveală mozaicuri unice în estul Europei, precum şi cea mai veche fântână din Transilvania, „Fântâna turcului”!

Este la 1,5 km nord-est de localitatea Frumuşeni, Județ Arad
Atestatată documentar: 1183
Deschis turiștilor

Trasee amenajate: da
Condiții de vizitare: tot timpul anului

Mănăstirea Bireze, cunoscută şi sub denumirea de Bisra sau Bistra, se află la 12 km de Arad, în satul Frumuşeni, pe malul stâng al Mureşului, în locul numit „Fântâna Turcului”. Mănăstirea Bireze a fost pentru prima dată atestată documentar în anul 1183, ca fiind de rit ortodox, cu Hramul Sfintei Fecioare Maria, însă nu pentru mult timp, deorece la sfârşitul sec. al XII-lea, a fost preluată de catolici, iar până la sfârşitul sec. al XVI-lea va funcţiona ca mănăstire benedectină, sub patronaj regal. Se pare că mănăstirea a avut şi rolul de a controla transporturile de sare făcute pe Mureş.

Durata de viaţă a mănăstirii a fost una scurtă, astfel că în anul 1557, după invazia turcească în părţile Aradului şi din cauza Reformei religioase, conform documentelor vremii, mănăstirea nu mai era funcţională.

În anul 2001, au fost demarate mai multe campanii de cercetări arheologice, sub conducerea cercetătorului Adrian Andrei Rusu de la Institutul de Arheologie şi Istoria, ajutat de o echipă formată din câţiva membri ai Complexului Muzeal Arad, George Pascu Hurezan, Florin Mărginean, Zsuzsanna Kopeczny şi Ileana Burnichioiu de la Universitatea Alba Iulia.

Cercetările arheologice efectuate au scos la iveală o parte din abaţie, precum şi cimitirul. În schimb, cercetările din anul 2003, au dezvăluit mozaicurile din biserica mănăstirii, precum şi „Fântâna turcului”, considerată cea mai veche fântână din Transilvania. Materialul arheologic descoperit este constituit din fragmente arhitectonice, precum capiteluri, colonete, imposte, precum şi ceramică, sticlărie, podoabe, piese de metal şi monete, însă de o mare valoare sunt mozaicurile bisericii, de o lungime de 4,20 m şi o lăţime de 1,20 m. Acestea reprezintă fragmente de 7-9 culori, aşezate în pătrate, romburi, dreptunghiuri, care reprezintă diverse animale sau elemente florale. Se crede că pe locul mănăstirii, s-a aflat o biserică bizantină din sec. al XI-lea, mozaicurile descoperite, reprezentând pardoseala bisericii.

De asemenea, au mai fost descoperite un palat abaţial, o capelă, un refectoriu masiv, portic cu colonnade, clădiri gospodăreşti, turnul-fântână, instalaţii portuale şi docuri, precum şi amprenta unei bărci din sec. al XII-lea.

În anul 2007, s-a descoperit un cuptor de bucate, precum şi alte fragmente ceramice din sec. XII-XIII.

În data de 7 septembrie 2008, a fost înfiinţată „Rezervaţia arheologică Mănăstirea Bizere”, care se întinde pe o suprafaţă de 3,5 ha. Tot din acest an, comuna Bizere şi-a creat simbolul heraldic, utilizând motivul soarelui din unul din mozaicuirile descoperite la Mănăstirea Bizere.