Locul fosilifer Dealul Repedea

• Este în Bârnoava, Județ Iaşi
• Unitate geografică: Podişul Central Moldovenesc
• Altitudine: 353 m
• Deschis turiștilor fără taxă de vizitare.
• Fără condiții de campare

Rezervaţia Naturală Dealul Repedea este un monument al naturii ce conţine peste 40 de specii de fosile…

• Trasee amenajate: da
• Trasee marcate: nu
• Condiții de vizitare: cu respectarea regulilor rezervaţiei

Dealul Repedea sau Dealul Bucium este la sud de municipiul Iași, lângă releul de televiziune. Dealul Repedea este una dintre cele şapte coline pe care se întinde municipiul Iaşi. Rezervaţia se află între Podișul Central Moldovenesc și Câmpia Moldovei şi la întrepătrunderea silvostepei cu pădurea.

Rezervaţia naturală Dealul Repedea este reprezentată de un masiv calcaros format din cochilii de scoici fosilizate și cimentate, după retragerea Mării Sarmatice. Primul care a efectuat cercetări în acest areal a fost geologul şi profesorul ieșean Grigore Cobălcescu (1831-1892) – primul profesor de geologie și mineralogie de la Universitatea din Iași. El a găsit aici, într-o scobitură ivită, un bogat zăcământ fosilifer, captiv în calcar oolitic. Rezultatele cercetărilor au demonstrat că, în urmă cu 5-7 milioane de ani (în perioada geologică Miocenă), amplasamentul unde se află azi Dealul Repedea era acoperit de apele Mării Sarmatice, care se întindeau pe un larg areal vest-est între Viena de astăzi și Munții Tian-Shan din Asia Centrală. Ca urmare a faptului că era complet izolată de oceanul planetar și în ea se vărsau fluvii care aduceau cantități însemnate de apă dulce (Dunărea, Nistru, Don, Volga etc.), Marea Sarmatică, inițial parte din Oceanul Tetisian, a devenit apă cu salinitate redusă. Din această cauză, majoritatea animalelor marine adaptate la viața în apele sărate au dispărut (fenomen cunoscut sub denumirea de tanatocenoză), ele fiind înlocuite cu o faună adaptată la viața în apele salmastre.

Cochiliile moluștelor de apă sărată care au murit s-au depus pe fundul mării, cimentându-se și formând Dealul Repedea de astăzi. Cu timpul, Marea Sarmatică s-a fragmentat, sub influența mișcărilor tectonice, într-o serie de bazine de mai mică întindere (Marea Neagră, Marea Caspică, Lacul Balaton, Lacul Aral și altele), care au evoluat separat. Pe teritoriul de astăzi al României, apa s-a evaporat, iar gresia și calcarul existent au suferit eroziuni din cauza mai multor fenomene naturale. Cel mai rezistent în timp s-a dovedit a fi calcarul, însă gresia, un fel de nisip compact, n-a suportat presiunea exercitată de apele ploilor și freatice și s-a dizolvat, dând naștere acestor grote.

Acest studiu a fost publicat în Revista Română pentru știință, litere și arte din București, sub forma unui articol intitulat „Calcarul dela Răpidea”, considerat de specialiști a fi prima lucrare românească de geologie. În acest articol, Grigore Cobălcescu identifică două straturi geologice ale calcarului de la Repedea. Primul, stratul de la bază, conține calcar cu părți dure, cu cochilii de „Cyrena”, „Limnea” și „Planorbis”, încadrate în perioada geologică a Miocenului mijlociu (cu 11.61 – 15.97 milioane de ani înainte). Al doilea, stratul superior, conține cochilii de „Cerithium”, „Cardium”, „Solen”, „Turbo” și „Venus”, încadrate la baza Pliocenului (cu 2,5 – 5,3 milioane de ani înainte).

Mai mult, numărul speciilor de moluște fosile (scoici și melci) descoperite în sedimentele de origine marină sunt peste 40. Între acestea sunt şi specii noi în lume.

În decursul timpului, au fost efectuate aici numeroase studii paleontologice, lito și biostratigrafice, sedimentologice și geochimice. Cercetările efectuate au condus la cunoașterea mai aprofundată a acestei rezervații adăugând la valoarea intrinsecă geologică și paleontologică a acesteia și o deosebită importanță științifică generată de flora și fauna zonei, conferindu-i dreptul de a fi denumită rezervație complexă.

Locul fosilifer Dealul Repedea este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală tip paleontologic) și se întinde pe o suprafață de 5,80 hectare. În 1973, din cauza turiştilor, a trebuit luată o măsură în plus: o suprafaţă de protecție de 38,50 hectare cu rol de tampon între impactul uman și zona științifică. Iar în 1944, datorită complexităţii zonei, au fost instituite următoarele arii protejate:

• rezervația paleontologică Repedea, în care se protejează fauna fosilă pe care o conțin calcarele oalitice de Repedea, localizată la limita de N-E a satului Pietrăria, pe o suprafață de 4,98 ha (perimetru cu regim sever);
• la est de aceasta există o zonă de protecție (zonă tampon) – amplasată atât pe teritoriul comunei Bârnova – 4,12 ha, cât și pe teritoriul administrativ al municipiului Iași – 0,82 ha (zonă cu regim sever) și 37,55 ha (zonă-tampon);
• aria avifaunistică Repedea-Bârnova – cuprinzând masivul forestier cu același nume (deci și zona de pădure din partea de sud a comunei Bârnova) – aici aflându-se 117 de specii de păsări din totalul de 383 de specii semnalate în fauna României.

Chiar şi aşa, rezervaţia se află în pericol din cauza defrişărilor necontrolate ce duc la alunecări de teren.

Aici se ajunge de pe DN 24, dinspre Iaşi spre Vaslui, până după ce treci de satul Păun. După ieşirea din satul Păun, la aproximativ 300 de metri, faci dreapta pe un drum îngust, care urcă pe deal. De pe marginea abruptă a Dealului Repedea se deschide o largă priveliște asupra Bahluiului și a orașului Iași.