- Este în Sarulesti, Judet Calarasi
Lacul Sărulesti este cunoscut si datorita campionatelor anuale de pescuit sportiv…
- Amenajare / agrement: da
- Caracteristici geografice: lungimea lacului este de 20km, latimea 600m, adancea ajuge la maxim 11m
Lacul este amplasat intr-o zona de camp, in apropierea comunei Sarulesti. Cai de acces: soseaua Bucuresti – Calarasi , aproximativ 55 km de Bucuresti. Se face un drum la dreapta inainte de podul de la intrarea in localitatea Calareti. Mergeti pe langa lacurile din zona pana dincolo de calea ferata apoi faceti prima la dreapta pana veti vedea un podulet; dupa el este drumul catre balta.
La Sarulesti se organizeaza anual campionatele nationale de pescuit sportiv la crap iar in anul 2000 a fost organizat campionatul mondial de pescuit sportiv, stabilindu-se un record greu de egalat – un exemplar de 40 kg. Aici au fost stabilite recordurile mondiale la crap oglinda, un exemplar de 37,3 kg, prins de austriacul Christian Baldemeyer si la crap comun, 34,5 kg, capturat in mai 2001 de englezul Tim Paisley, iar in 2003, Erich Unger a stabilit recordul mondial la crap comun 34,64 kg. Nu degeaba este supranumit „Jurassic Carp” sau „Big Fish Mecca”.
In topul primelor zece capturi din lume, opt sunt de la Sarulesti. Tara noastra a fost de multe ori gazda Cupei Mondiale de Pescuit la Crap, datorita acestui lac celebru care a adus cea mai importanta competitie de pescuit sportiv din lume in Romania. Trei sate au fost scufundate. Crapii giganţi au apărut dintr-o greşeală hidrotehnică. Crapi de aproape 40 de kile. Somni de un chintal jumate. Şalăi şi ştiuci de un metru lungime. Visul oricărui pescar înrăit. Nu pe Amazon, nici pe Mississippi, Dunăre sau Volga, ci la 40 de kilometri de Bucureşti. Într-o baltă care până acum 20 de ani era doar un bazin de irigaţii. Habitatul perfect pentru monştrii submerşi, care colcăie pe fundul Lacului Săruleşti, a apărut dintr-o eroare hidrotehnică.
Inundarea de către comunişti a patru sate, în vederea realizării canalului Bucureşti-Dunăre, a ajutat la crearea biotopului perfect pentru crapi „capitali”, giganţii lacurilor de şes. Un noroc chior a făcut ca lacul să devină celebru. Cinci cupe mondiale s-au desfăşurat într-un deceniu pe balta din Bărăgan. Săruleştiul a devenit Mecca pescarilor de crap. Mai nou, are şi somni uriaşi. Puţină lume ştie că raiul pescarilor de crap de la Săruleşti, judeţul Călăraşi, a apărut din greşeală. Prima variantă a comuniştilor de a face Bucureştiul port la Dunăre nu a fost canalul de pe Argeş, dintre Olteniţa şi comuna 1 Decembrie. Din 1983 până în ’87, s-a lucrat în paralel pe Valea Mostiştei, dar s-a renunţat pentru că, după ce au inundat mai multe sate, au concluzionat că nu se poate menţine un nivel navigabil constant până la Bucureşti.
Pe fundul actualului Lac Săruleşti se află satele Ciofliceni şi Pavliceni, plus părţi din Săruleşti-sat, Presna şi Sănduliţa. Bazinele create au rămas doar pentru irigaţii. Robert Răduţă, concesionarul lacului, arată cu degetul un tablou şi o fotografie: „E ultima casă din Ciofliceni. În poză e turla bisericii din sat. Apele n-au acoperit-o. Acum vreo zece ani, gheaţa a strâns-o şi s-a dărâmat singură!”. Propriu-zis, Lacul Săruleşti este doar una din cele şapte acumulări de pe Valea Mostiştei. „E un lac atipic, pentru că adâncimea ajunge şi la 11 metri pe un luciu de apă de 420 de hectare, lung de 20 de kilometri şi cu lăţimea maximă de 600 de metri, între barajul de la Gurbăneşti şi digul de la Tămădău”, explică Robert Răduţă, fost profesor de sport şi antrenor de tenis, emigrat în Gemania şi repatriat după Revoluţie. Astfel se explică bogăţia piscicolă care a făcut din Săruleşti cel mai cunoscut loc de pescuit la crap de pe glob. „Până la inundare, care a ridicat nivelul apei cu cinci metri, au existat mai multe ferme piscicole. Acţiunea heirupistă a comu niştilor n-a mai lăsat timp pentru recoltarea peştilor din acele bazine. Mare noroc!”. Acest peşte s-a regăsit, ulterior, într-un biotop mult mai prielnic. Apa foarte calcaroasă determină creşterea deosebită a scoicilor, racilor şi melcilor, hrană cu foarte multe proteine care favorizează apariţia unor exemplare gigantice de crap.
Specii de pesti:
Pe Sarulesti se gasesc multe specii de pesti, in afara de crap: cteno, platica, caras, babusca, si rapitori ca biban, salau, stiuca si somn. Mai rar, pot intra si sturioni, dar acestia trebuie eliberati imediat, in cele mai bune conditii.
