- Este în Dognecea, Județul Caraş-Severin
- pe Valea Dognecei, în Munţii Dognecei
- Altitudine: 465 m
Dacă ajungi în apropiere de Reşiţa, fă-ţi timp să vizitezi Lacul Mic de pe Valea Dognecei şi ai săi nuferi încântători…
- Amenajare / agrement: nu
- Trasee marcate: da
- Caracteristici geografice: lac de acumulare cu o formă ovală, lungimea de 460 de metri, lăţimea maximă de 65 de metri, suprafaţă de 2,30 de hectare şi adâncimea maximă de 10 metri.
Lacul Mic sau Lacul cu Nuferi de pe Valea Dognecei este un lac de acumulare format în spatele unui baraj zidit în piatră şi construit în anul 1750. Se află la o altitudine de 465 de metri şi este înconjurat de păduri de carpen şi de fag. Pe luciul apei există nuferi, iar pe margini sălcii şi brădiş. Are o formă ovală, lungimea de 460 de metri, lăţimea maximă de 65 de metri, suprafaţă de 2,30 de hectare şi adâncimea maximă de 10 metri. Lacul este alimentat de pârâul Cauna Mică şi se varsă prin pârâu spre Lacul Mare. Pe fundul apei există un strat gros de mâl, de 4 metri grosime. Accesul către lac se face cu mijloace de transport auto, de la Reşiţa la Dognecea fiind de străbătut aproape 14 km. Pensiuni turistice există în zona Lacului Mare, unde vei găsi şi o zonă de agrement special amenajată pentru plimbări cu barca, dar şi locuri de campare.
Dacă tot te afli în Dognecea, ai putea să faci o escapadă pe Munţii Dognecei, ce sunt accesibili turiştilor. Sunt alcătuiţi din şisturi cristaline şi formaţiuni sedimentare (calcare mezozoice, gresii, marne, microconglomerate) şi se prezintă ca o unitate montană joasă, cu altitudini de dealuri. Zona carstică a Munţilor Dognecei cuprinde lapiezuri, doline, chei, şi 17 cavităţi, dintre care menţionăm peşterile Butoara Urieşilor, Casa Lotrilor, Avenul Dănilă II.
Apele din Munţii Dognecei au fost utilizate în scop industrial, pe văile lor construindu-se lacuri de acumulare ca Lacul Mic şi Lacul Mare (pe Valea Dognecei şi afluentul său Cauna Mică), Vârtoape şi Vârtop pe Valea Ferendia, Dănilă, pe Valea Moraviţei. Lacul Vârtop de pe Valea Ferendia a fost, însă, colmatat integral şi astăzi nu mai există.
Râurile principale din reţeaua hidrografică a Munţilor Dognecei sunt Bârzava (ce taie transversal munţii), Pogăniş, Caraş. Dognecea, Moraviţa, Ferendia, dar şi Bocşiţa, Tău sunt scurte şi se varsă, direct ori indirect, în cele trei râuri amintite anterior.
În acest spaţiu vei găsi păduri dese de stejar (Quercus robur), la care se adaugă cerul (Quercus cerris) şi gârniţa (Quercus frainetto) (în sud-vest), fagul (Fagus sylvatica), carpenul (Carpinus betulus), frasinul (Fraxinus excelsior), teiul (Tilia cordata) . Alte suprafeţe sunt acoperite de pajişti. Fauna este la rândul ei bine reprezentată. Aici coexistă: lupul (Canis lupus), veveriţa (Sciurus vulgaris), jderul de pădure (Martes martes), mistreţul (Sus scrofa), căprioara (Capreolus capreolus), vulpea (Vulpes vulpes) ş.a. Ihtiofauna este la fel de variată. În ape există specii de crap (Cyprinus carpio), clean (Leuciscus cephalus), somnul (Silurus glanis) şi carasul (Carassius carassius).
În perimetrul Munţilor Dognecei se găsesc şi două rezervaţii naturale: Rezervaţia Pădurea Dognecea (ocroteşte specii de stejar) şi Punctul Fosilifer Valeapai, ce protejează fosile de celenterate, lamelibranhiate, gasteropode, corali şi moluşte. Ţi le-ai trecut în program deja?
|
|
