Gradina Botanica Iasi

• Este în Iasi, Județ Iasi
• Datare: 1856
• Trasee amenajate: da
• Bilet intrare: da

Initial gradina  a fost amplasata pe un teren cumparat din fonduri proprii de catre A. Fatu in apropiere de Rapa Galbena…

Preocuparea universitarilor si a locuitorilor ieseni pentru Gradina Botanica are o vechime de peste 150 de ani. De  50 de ani Gradina Botanica se afla pe actualul amplasament de aproape100 de hectare din dealul Copoului. La infiintarea ei in 1856 de catre medicul si naturalistul Anastasie Fatu a fost prima gradina botanica din Romania ( inainte de Unirea Principatelor ). Initial gradina  a fost amplasata pe un teren cumparat din fonduri proprii de catre A. Fatu in apropiere de Rapa Galbena.

In prefata la lucrarea sa „Enumeratiunea speciilor cultivate in Gradina Botanica din Iasi”  Anastasie Fatu scria in 1870 : „Inca din 1856 am pus fundamentele unei Gradini Botanice in orasul Iasi. Aceasta institutie, care la inceput a propasit foarte incet, fiind redusa la propriile mele mijloace, mai tarziu a prosperat mai bine, subventionata fiind de Casa Statului si a Comunei Iasilor […].Fondand aceasta gradina mi-am propus a imbunatati salubritatea orasului Iasi, a indemna pe „giunimea” studioasa la invatarea botanicei si a procura iubitorilor de stiinte naturale ocaziunea de a contempla frumusetile naturii in momentele lor de repaus”.

Prin eforturile financiare proprii sustinute cu intermintenta de subventiile autoritatilor publice prin „Casa Statului si a Comunei Iasilor”, gradina lui A. Fatu a durat pana la moartea sa (1886), dupa care terenul a fost vandut de urmasii acestuia si tot materialul botanic adunat cu migala de o viata aproape ca  s-a risipit, dar efortul sau nu a fost zadarnic pentru ca in 1873 Societatea de Medici si Naturalisti din Iasi, infiinteaza o a doua Gradina Botanica in jurul sediului acestei societati, actualmente Muzeul de Istorie Naturala de pe Bulevardul Independentei, vizavi de Universitatea de Medicina si Farmacie de astazi. In cea mai mare parte, plantele acestei Gradini au fost oferite de catre A. Fatu din gradina sa sub forma de plante vii si seminte. Parte din plantele sadite de D. Brandza, cel care a fost insarcinat de Societate sa organizeze aceasta gradina (doi stejari, doi plopi si un castan porcesc) mai dainuiesc si astazi in parculetul din curtea Muzeului de Istorie Naturala.

Si pentru ca din concurenta se naste dezvoltarea, in acelasi timp, pe la 1870, conducerea Universitatii din Iasi ia in discutie problema infiintarii unei gradini botanice proprii pe terenul din spatele actualei Universitati de Medicina si Farmacie, la vremea respectiva fiind sediul Universitatii Iesene. Dupa aceasta hotarare s-au facut unele plantari, dar abia in 1876 s-au alocat fonduri de la buget care au permis o oarecare dezvoltare a gradinii, dar limitata in raport cu nevoile universitare. De aceea din 1895 Prof. Al. Popovici solicita autoritatilor sa cedeze Universitatii terenul din spatele actualului Palat al Culturii pentru infiintarea unei noi gradini botanice, dar nu obtine fondurile necesare materializarii proiectului de amenajare. Inceputul primului razboi mondial „ingroapa” la propriu si la figurat proiectul. Astazi „fantoma” proiectului lui Al. Popovici este alungata de pe amplasament de „maretia” penibila a cladirilor  unui centru comercial si de distractie.
Continuand periplul istoric al Gradinii Botanice consemnam faptul ca, pentru a satisface cerintele invatamantului biologic, in 1921, Prof. Al. Popovici infiinteaza o noua gradina botanica pe terenul din spatele noii cladiri a Universitatii cu suprafata de cca. 1 hectar, pe care se construieste un mic complex de sere pentru plantele tropicale. Din aceasta ultima gradina botanica se mai pastreaza si astazi arborii si arbustii din parcul aflat intre vechea cladire a Universitatii ( Un batran Gincko Biloba dainuie si astazi in spatele Universitatii ) si Colegiul C. Negruzzi si o mica sera „turn” in care se cultivau palmieri si bananieri. In 1960, cu ocazia sarbatoririi centenarului Universitatii s-a prezentat situatia Gradinii Botanice si s-a ajuns la concluzia ca nu mai corespunde cerintelor invatamantului, si in 1963 s-a ales ca teren de amplasare a unei noi gradini botanice in Dealul Copoului pe Str. Dumbrava Rosie, sub supravegherea profesorului Emilian Țopa.  S-a elaborat un studiu tehnico-economic si in urmatorii ani a inceput preluarea terenurilor, organizarea retelei de drumuri si alei, plantatiile, constructia si popularea serelor, la inceput cu materialele provenite din vechea gradina botanica, pentru ca aceasta să satisfacă cerințele de învățământ. Astăzi, Grădina Botanică din Iași acoperă o suprafață de aproximativ 100 de hectare fiind una din cele mai mari din lume. Daca aveti timp, consultati vremea-iasi.ro si vizitati Gradina Botanica, deoarece cu siguranta nu veti regreta.

Conform siteului universitatii:
„Colecţiile Grădinii Botanice cuprind plante vasculare aparţinând la aproximativ 6000 de taxoni. Acestea sunt cultivate în sere şi în aer liber. Ponderea cea mai mare o deţin plantele care provin din diferite regiuni biogeografice. Flora ţării noastre este bine reprezentată în sectorul care îi este destinat.

Grădina Botanică din Iaşi se remarcă prin următoarele colecţii de plante decorative:
– cea mai bogată colecţie de trandafiri din ţară (circa 800 de soiuri)
– o colecţie deosebită de crizanteme (469 soiuri, din care 41 soiuri create aici) şi tufănele (70 soiuri) ( In fiecare an in lunile octombrie-noiembrie exista expozitia „Flori de toamna” )
– o colecţie de azalee (30 soiuri) şi camelii (10 soiuri)
– o colecţie de plante suculente (cca. 700 taxoni)
– o valoroasa colecţie de plante dirijate în stil bonsai

Tematica ştiinţifică a actualei grădini botanice se desfăşoară în 10 secţii: Sistematică, Complexul de Sere, Ornamentală, Flora şi Vegetaţia României, Flora Globului, Dendrologică, Biologică, Plante utilitare, Rosarium, Silvostepa Moldovei şi 2 laboratoare: Laboratorul de micropropagare şi prezervare a germoplasmei şi Laboratorul pentru tehnica de calcul. Fiecare sectiune merita vizitata cu atentie.