- Este în Sercaia, Județ Brasov
- Altitudine: 492-508m
- Deschis turiștilor fara taxă de vizitare.
- Fără condiții de campare
Dumbrava Vadului, cunoscută si sub numele de Poiana Narciselor, Dumbrava Narciselor, precum si sub numele, folosit mai ales de localnici, Pădurea Vadului, monument al naturii…
- Trasee amenajate: nu
- Trasee marcate: nu
- Condiții de vizitare: nu sunt
Este singura pădure de stejari din Tara Fagarasului, cu o suprafata de cca 400 ha, situată pe hotarul satului Vad, din comuna Sercaia care se afla la mai putin de 60 de kilometri de Brasov. Cu sute de ani in urma, Depresiunea Fagarasului, era acoperita de paduri de stejari care cu timpul a fost defrisata si din cauza aceasta s-a declansat procesul de inmlastinire, padurile fiind inlocuite de culturi agricole si datorita solului au aparut narcisele care cresteau din belsug formand adevarate covoare minunate de flori.
Dumbrava Vadului este situată, spre Sud-Vest, la vreo 3 km de satul Vad, pe soseaua asfaltată DC65. Primăvara, în luna mai, printre stejari, înfloresc milioane de narcise (Narcissus stellaris).
O parte din pădure este rezervatie naturală. În Legea nr. 5, din 6 martie 2000, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national – Sectiunea a III-a, la pozitia 2.250 (Rezervatii si monumente ale naturii), se află înscrise „Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului Comuna Sercaia, satul Vad”, cu suprafata de 394,90 hectare.
Această zonă cu păduri de stejar si poieni multe se caracterizează prin abundenta narciselor, plante favorizate în primul rând de solul podzolic cu urme de mlastină si de umbra slabă a arborilor.
Pe acest amplasament se desfăsoară anual, în luna mai, „Festivalul Narciselor”. Din păcate, prin culesul abuziv si „industrial” al narciselor, prin vandalism, acestea si-au restrâns foarte mult aria de aparitie.
Rezervatia este cuprinsa intre Muntii Persani, Muntii Fagaras, si Podisul Transilvaniei la o distanta de aproximativ 21 de kilometri de orasul Fagaras.
Specia predominanta in zonele dumbravite este Narcissus angustifolius. Teritoriul rezervatiei se remarca prin multimea neobisnuita a narciselor dar si prin imbinarea dintre vegetatia lemnoasa si cea ierboasa.
S-au identificat 516 specii de cormofite, grupate in 68 de familii.
Specii de plante caracteristice sunt: NARCISA (coprina) – Narcissus poeticus ssp. radiiflorus L., Cnidium dubium, Lysimachia thyrsiflora, Potentilla palustris, Trollius Europaeus, Iris sibirica – stanjenel siberian, Phyteuma tetramerum – endemit carpatic (specie subendemica), Juncus effusus;J. conglomeratus; Carex leporina C. caespitosa; Galium palustre; Myosotis palustris; Agrostis canina;
In cadrul Proiectului LIFE, realizat de Consiliul Judetean Brasov in parteneriat cu Directia Silvica Brasov, s-a identificat in rezervatie 160 specii de vertebrate, grupate astfel: 6 specii de pesti, 10 specii de amfibieni, 6 specii de reptile, 112 specii de pasari si 26 specii de mamifere.
În aria protejată au fost observate şi specii de mamifere protejate cum sunt: lupul, ursul, râsul; specii de păsări protejate: acvila de munte, şoimul de iarnă, eretele vânăt, ciocănitoarea de grădină, ciuful de câmp, cârstelul de câmp, etc. şi specii de nevertebrate importante.
Avantaje / Oportunităţi rezultate în urma declarării sitului Natura 2000
Proprietarii de terenuri extravilane situate în arii naturale protejate sunt scutiţi de plata impozitului pe teren; se vor asigura plăţi compensatorii prin Agenţia de Plăţi si Intervenţie pentru Agricultură din cadrul MAPDR pentru fermieri si proprietari de terenuri; vor fi disponibile finanţări speciale pentru gestionarea siturilor Natura 2000; se va putea dezvolta vânzarea de produse naturale (caş, miere, vin) din zona siturilor Natura 2000, prin transformarea lor în mărci recunoscute.
Ameninţările la care este supusă rezervaţia:
-turiştii care invadează aria protejată în perioada de înflorire a narciselor; ruperea şi smulgerea bulbilor; distrugerea vegetaţiei ierboase contribuie la deteriorarea echilibrului natural al poienilor cu narcise şi dispariţia treptată a acestui monument al naturii;
-păşunatul are consecinţe negative asupra covorului vegetal; invadarea poienilor cu lăstari de plop;
-resturile menajere şi deşeurile rezultate în urma practicării unui turism ocazional.
