Curtea Domneasca din Piatra Neamt

• Este in Piatra Neamţ, Județul Neamţ
• Construit între anii 1468 şi 1475
• Deschis turiștilor cu şi fără taxă de vizitare.

Curtea Domnească este un ansamblu arhitectural din centrul oraşului Piatra-Neamţ…

• Construit la iniţiativa lui: Ştefan cel Mare, voievodul Moldovei (1457-1504)
• Cod monument Istoric: NT-II-a-A-10567
• Condiții de vizitare: când binevoieşti.

Complexul a fost întemeiat de către Ştefan cel Mare, voievodul Moldovei (1457-1504) şi ridicat între anii 1468 şi 1475. Astăzi, din Curtea Domnească s-au mai păstrat fostele pivniţe ale casei domneşti (locul actual al Muzeului Curtea Domnească), câteva porţiuni din zid, Turnul lui Ştefan (Turnul-Clopotniţă) şi Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul”.
Biserica păstrează arhitectura ei iniţială.

A fost construită între anii 1497 – 1498 în stilul moldovenesc caracteristic secolului al XV-lea şi găzduieşte o serie de obiecte de patrimoniu cultural. Printre acestea se numără: icoana Domnului binecuvântând Sfântul Potir, icoana Sfintei Treimi, icoana Sfântului Ioan Botezătorul, candelabre din cristal de Boemia, o cruce de dimensiuni mici fabricată din argint filigranat, un potir din argint, dar şi numeroase cărţi vechi. Alte obiecte de cult, dar şi podoabe ale vremii respective au fost descoperite în timpul săpăturilor arheologice din jurul lăcaşului.
Turnul lui Ştefan sau Turnul-Clopotniţă a fost construit în 1499 din piatră brută. Edificiul are o înălţime de 19 metri şi a funcţionat ca turn de pază. De la nivelul său străjerii puteau observa cu uşurinţă lunca Bistriţei, dar şi drumurile ce făceau legătura cu Cetatea Neamţului şi Târgul Romanului.

Curtea Domnească din Piatra Neamţ a fost amintită pentru prima dată într-un document emis la 20 aprilie 1491 când Ştefan cel Mare donează Mănăstirii Tazlău trei sate „care au fost din ocolul curţilor noastre de la Piatra”. Din vechile edificii s-au păstrat puţine elemente, motiv pentru care cercetătorii nu pot estima arhitectura exactă a ansamblului.

S-au identificat o parte din pivniţele casei domneşti de lângă clădirea Colegiului Naţional „Petru Rareş” (unde s-a amenajat şi punctul muzeal dedicat Curţii Domneşti) şi fragmente din latura sudică a zidului de incintă. S-a descoperit colţul de nord-vest al pivniţelor palatului, ce cuprindea o încăpere de acces, un coridor lung şi patru galerii. În pivniţă se intra printr-un gârlici cu 12 trepte de stejar.

Încăperea, de formă dreptunghiulară, era acoperită cu o boltă semicilindrică din cărămidă şi legată de coridor printr-o uşă prinsă în stâlpi din piatră cioplită. Coridorul, cu o lungime de 11 metri, avea de asemenea ca acoperiş o boltă din cărămită şi blocheţi de tuf calcaros (astăzi distrusă). Pivniţa era împărţită în travee prin patru arcade din piatră sprijinite pe stâlpi.
Curtea Domnească şi-a îndeplinit funcţiile specifice până în secolul al XVII-lea, apoi rolul ei s-a diminuat treptat, iar Curtea a intrat într-un proces de degradare. Colecţia muzeală „Curtea Domnească” a fost inclusă în circuitul expoziţional al Complexului Muzeal Judeţean Neamţ în 1986 şi cuprinde materiale arheologice şi documentare din Evul Mediu descoperite în zona Curţii Domneşti, dar şi din alte puncte de pe raza municipiului Piatra-Neamţ. De curând, ansamblul a intrat într-un proces de restaurare, ce urmăreşte, pare-se, şi reînvierea atmosferei de demult.