Complexul rupestru Basarabi-Murfatlar

• Este la aproximativ 20 km de Constanţa, Județ Constanţa
• Descoperit: 11 iunie 1957
• Deschis turiștilor

Bisericile rupestre din cretă de la Basarabi-Murfatlar sunt un monument unicat prin dimensiuni şi complexitate în România, dar nu sunt singulare…

• Cod monument Istoric: LMI CT-I-s-A-02585
• Trasee amenajate: da

Însă, este un exemplu excepţional de arhitectură rupestră creştină din Europa care, deşi cercetat şi pus în circuitul ştiinţific încă din anii ’60, suscită incă vii discuţii în rândul cercetătorilor cu privire la caracterul enigmatic al inscripţiilor runice scrijelite pe pereţii bisericutelor, al construcţiei şi locuirii acestora. Se crede că modelul acestor mănăstiri rupestre ar fi fost adus din Cappadocia, unde există cu sutele. Asemenea aşezări există şi în alte locuri apropiate de noi, în Bulgaria şi în Basarabia.

Plasate într-un cadru pitoresc creat de faleza abruptă a dealului de cretă Basarabi, la aproximativ 20 km de Constanţa (Tomisul antic) şi 35 km de Axiopolis (Cernavoda), monumentele rupestre deschid porti spre spaţiile sculpturale din inima masivului. Nu uitaţi inainte de a merge spre Constanţa să verificati şi vremea Constanta.

În opinia cercetătorilor, acest complex, adăposteşte prima biserica şi primele chilii ale unei mănăstiri, de pe teritoriul Romaniei.
Pe 11 iunie 1957, când se construia canalul Dunăre – Marea Neagră o explozie în peretele de piatră de lângă Basarabi a scos la iveală un loc părăsit de secole.

Ansamblul se compune dintr-o serie de încăperi rupestre printre care se numără şase bisericuţe, locuinte, morminte, cavouri, galerii, grupate în mai multe zone cu legături între ele. Atat pe paramentul monumentelor cat şi al carierei vechi au fost incizate cu cuţitul sau cu un vârf ascuţit desene cu caracter laic şi religios: diverse animale, cai, şerpi fantastici, corăbii, arme, călăreţi, oameni in atitudine de oranti, cruci etc. În strânsă legătură cu desenele sunt incizate inscripţii cu semne runice rămase nedescifrate încă, greceşti şi slave vechi, care aruncă o rază de lumină asupra evenimentelor petrecute în jurul anului 1950 e.n. în aşezarea de la Basarabi.

Datarea sitului s-a făcut pe baza indicaţiei unei inscripţii din naosul bisericii B4 leat 6500, ceea ce înseamnă naosul bisericii B4 leat 6500 anul 992. Dacă v-aţi hotărat să vizitaţi acest complex, ţineti minte să plecaţi la drum informaţi în legatură cu vremea Constanta, pentru a nu fi luaţi prin surprindere.

În prezent, deşi cercetat şi supus unor intervenţii de prezervare, Complexul rupestru de la Basarabi suferă un constant proces de degradare, fapt ce a determinat închiderea sitului pentru vizitarea turistică. De aceea, Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa,  împreună cu autorităţile locale – Consiliul Judetean Constanţa – au derulat proiectul „Misterul din dealul de cretă – Bisericile Rupestre de la Basarabi (Murfatlar)” care şi-a propus să transpună în format digital cele patru bisericuţe de calcar, crearea unei galerii foto, realizarea unei animatii 3D şi machetarea Bisericilor de Cretă Basarabi, machetă ce va fi expusă la baza sitului într-o vitrină securizată. Puteti vizita pagina web dedicată proiectului www.biserici-rupestre-basarabi.ro.