Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud

• Este în Bistriţa, Județul Bistriţa-Năsăud
• Infiinţat în 1950
• Deschis turiștilor cu taxă de vizitare.

Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud este printre cele mai reprezentative instituţii muzeale din zonă şi dispune de 12 secţii principale…

• Autor: învăţătorul Ştefan Dănilă
• Cod monument Istoric: BN-II-m-B-01447

Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud a luat fiinţă în octombrie 1950, la iniţiativa învăţătorului Ştefan Dănilă. Se numea „Muzeul Regional din Bistriţa” şi nu avea sediu sau patrimoniu, preluând o parte din colecţia Gimneziului evanghelic. Apoi, cu ajutorul voluntarilor, Muzeul a adunat din ce în ce mai multe obiecte. A primit sediu într-o aripă a mănăstirii franciscane, astăzi sediul Protopopiatului Ortodox Bistrița. Instituţia a acumulat colecţii variate, din arheologie, istorie, etnografie, numismatică, științele naturii și artă plastică. În decursul timpului, a primit şi siturile arheologice din judeţ, foarte multe la număr, cu toate obiectele descoperite acolo. La aceste situri au s-au desfăşurat sute ce campanii de cercetare.
În 1969, Muzeul a tipărit primul număr al revistei File de Istorie, redenumit în Revista Bistriţei.
În 1977, secţia Istorie-Arheologie a muzeului a fost mutată în Casa Argintarului, monument de arhitectură din secolul al XVI-lea. Însă spaţiul nu a fost suficient, în 1982, Muzeul primind un nou edificiu, pe cel al Primăriei Vechi, din din Piața Centrală nr. 2.

Toate colecţiile muzeului au fost aduse împreună în 1987, în noul şi actualul sediu: fosta cazarmă habsburgică, ridicată în 1898, din strada Grigore Bălan. Muzeul este organizat pe două niveluri, dar şi în curtea acestuia, unde au fost aduse o biserică de lemn ce reprezintă un monument de arhitectură din sec. XVIII şi două case: una din Şanţ (de la munte) şi una de la Archiud (de la câmpie). Muzeul din Bistriţa devine „Muzeul Județean Bistrița-Năsăud”.

În anul 2002, sub administarţia Muzeului intră toate unităţile muzeale din judeţ, devenind Complexul Muzeal Bistrița Năsăud. În prezent, acesta cuprinde:

• Muzeul George Coşbuc din Coşbuc

• Muzeul „Casa Săsească” din Livezile – etnografie

• Muzeul Liviu Rebreanu din Liviu Rebreanu

• Muzeul „Cuibul Visurilor” din Maieru

• Muzeul literar si memorial „Teodor Tanco” din Monor

• Muzeul „Ion Pop Reteganul” din Reteag

• Muzeul Etnografic şi al Mineritului Rodna

• Muzeul de artă comparată din Sângeorz Băi

• Peştera Izvorul Tăuşoarelor

• Biserica de la Herina

• Muzeul Grăniceresc Năsăudean – cu secţiile istorie, artă populară, istorie culturală

• Muzeul Judeţean Bistriţa Năsăud din Bistriţa, sediul principal – cu secţiile artă plastică, istorie-arheologie, etnografie, geologie-biologie

Muzeul Judeţean Bistriţa Năsăud are patru secţii:
Secţia Etnografie, cu peste 5.200 de piese în patrimoniu, datate între 1740 şi 1984. Este organizată pe săli tematice. În prima sală sunt prezentate unelte folosite în agricultură, unele ce nu se mai folosesc în prezent, hambare, râşniţe. A doua sală expune o stână, cu obiecte specifice ciobanilor. A treia sală arată ce însemnă şi cât de importante sunt vânătoarea, pescuitul şi albinăritul, prin obiecte precum capcane, bărci, puşcă, stupi. A patra sală prezintă arhitectura populară văzută dinspre exterior, a cincea sală imită atmosfera unui interior săsesc, pe când următoatea, un interior românesc – mobilă, ţesături, ştergare, vase, icoane şi altele. A şaptea sală arată cum erau făcute ţesăturile prezentate anterior, aici existând toate ustensilele de prelucrare a materii prime. În sala VIII, vizitatorii pot admira costume populare şi accesoriile acestora.

Secţia de Istorie-Arheologie evidenţiază în şase săli evoluţia din zona Bistriţei, de la începuturi până în modernism. Prima sală este dedicată preistoriei, cu urme ale activităţii umane de acum până la 12.00 de ani în urmă. Exponatele provin din siturile arheologice. În cea de-a doua sală, este prezentată epoca La Tène (sec. IV a. Chr. – 106 p. Chr.), de pe vremea ceţilor, geto-dacilor şi dacilor, prin unelte, vase, arme, podoabe, şi alte obiecte provenite tot din situri. A treia sală expune epoca romană, iar următoarea, epoca migrațiilor și medievală timpurie, cu toate evenimentele importante petrecute atunci. Sala a cincea pune în evidenţă colonizarea germană a Bistriţei prin macheta oraşului, arme, tezaure monetare. Ultima sală a secţiei arată viaţa economică şi culturală a secolelor XV-XVIII, cu cele mai importante bresle din oraş, culturi, monede.

Secţia de Artă Contemporană se află la etaj şi îşi expune patrimoniul de 700 de piese în cinci săli. Dispune de piese de sculptură şi pictură din stilurile goric, postimpresionism, realism, postmodernism, suprarealism, expresionism şi altele, semnate de nume mari.

Secţia de Ştiinţele Naturii are două sectoare: geologic şi faunistic. Sectorul geologic se desfăşoară în şase săli şi în coridorul exterior şi o parte din parcul muzeului. Sunt prezentate minerale de diferite tipuri, forme şi culori: cuarţ, sulfuri, carbonaţi şi sulfaţi, dar şi concreţiuni grezoase din domeniul petrografiei, roci şi fosile. Sectorul zoologic expune fluturi, păsări în habitat, broaşte ţestoase, mamifere, trofee de vânătoare.